Cosmetice cu nămol din Lacu Sărat

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Rodica Dinică predă de 24 de ani chimie la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi. După nenumărate experimente făcute în laborator împreună cu studenţii, s-a gândit să extindă cercetarea şi în industria cosmeticelor naturale. Iar ideea de a face săpun din nămol i-a venit în această vară, în vacanţa de la Lacu Sărat.

„Nămolul, fiind bogat în sare poate să aibă aceste proprietăţi de curăţare şi de pătrundere în profunzimea dermului ca să confere pielii apoi fineţea aceea pe care o vedem, o simţim mai exact atunci când ieşim din Lacu Sărat”, spune Rodica Dinică

Pe lângă nămol, săpunul mai conţine uleiuri de palmier, măslin şi cocos. Toate sunt apreciate în industria cosmetică pentru proprietăţile benefice pe care le au asupra pielii.

În final, întreaga compoziţie este turnată în diferite forme şi lăsată la rece. Numai aşa nămolul îşi păstrează proprietăţile terapeutice. Nu este singurul produs făcut din nămolul de la Lacu Sărat: „este vorba de un gomaj, o mască pentru exfolierea pielii care conţine pe lângă nămolul de la Lacu Sărat, sare de mare, zahăr şi ovăz. Iar pentru a conserva acest produs ne-am gândit să punem un ulei volatil din arbore de ceai, care are proprietăţi antimicrobiene.”

Dascălul i-a implicat în proiect şi pe studenţi, dar şi pe asistenţii universitari. „M-am ocupat iniţial de analiza nămolului. Să fim siguri că are şi componente benefice. Că nu are componente dăunătoare sau toxice”, spune Oana Otilia Ghinea, asistent universitar.

Rodica Dinică a depus actele la OSIM pentru brevetarea produselor şi aşteaptă un răspuns în următoarele săptămâni. După această etapă, dascălul trebuie să găsească un investitor, care să o ajute să scoată produsele pe piaţă.