Copii hrăniţi prost, viitori adulţi cu probleme

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Un sfert dintre copiii români mai mici de doi ani au tulburări de hrănire, colici şi alte probleme digestive. Între doi şi şase ani, numărul lor se dublează. De vină, spun medicii pediatri, ar fi părinţii. Bombardaţi cu informaţii din toate părţile, ei ascultă de multe ori sfaturi neavizate şi le aplică mai ales atunci când acestea îi scutesc de efort.

„Această industrializare a alimentaţiei a venit peste noi din toate părţile şi e uşor, e comod, şi atunci suntem tentaţi să rezolvăm simplu această obligaţie zilnică, mâncarea. Dar nu este un lucru bun pentru că toate aceste alimente procesate ascund nişte E-uri şi valori nu tocmai bune”, spune Maria Martac, biolog.

Specialiştii atrag atenţia că produsele cu un termen de valabilitate mai mare de două zile, cum sunt şi piureurile de legume din comerţ, de exemplu, conţin aditivi şi sare ori zahăr, nerecomandate pentru copiii atât de mici.

Mihaela Muşetescu, medic pediatru, spune cum ar trebui procedat: „Le preparăm acasă, căutăm legume de calitate superioară, netratate chimic, nemodificate genetic şi, în definitiv, gătim pentru copilul nostru”.

Odată cu diversificarea alimentaţiei şi introducerea cerealelor creşte riscul intoleranţelor la lactoză şi gluten, dacă părintele nu urmează paşii corecţi. Trei din zece copii nu pot consuma lactate, arată statisticile.

„Acum 40-50 de ani numărul de intoleranţe era mult mai mic. Nu justifică numai fondul genetic numărul foarte mare de intoleranţe şi, atunci, de vină este alimentaţia, tipul de alimentaţie, calitatea alimentelor, a lactatelor”, este de părere medicul Mihaela Muşetescu.

Potrivit statisticilor, bolile digestive sunt pe locul trei într-un top al problemelor de sănătate ale copiilor, după răceli şi alergii.