Din 2009, când România a încheiat acordul de împrumut cu FMI, apariţia cardului de sănătate era trecut în fiecare scrisoare de intenţie cu forurile internaţionale. Ca urmare, guvernul de atunci a alocat aproximativ 17 milioane de euro pentru ca Imprimeria Naţională să cumpere plasticul şi cipurile pentru fabricarea cardurilor. Soluţia informatică a mai costat statul român alte peste 20 de milioane de euro.
„Dovada de asigurat se va face doar pe baza cardului, așa încât noi vom putea plăti servicii medicale și le vom putea valida doar după ce asiguratul va introduce în cititor cardul de asigurări de sănătate și se va valida că un serviciu la medicul de familie, la laborator, la spital că acel serviciu a fost făcut și că a fost efectuat”, a declarat Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
În 2011, cardul trebuia să ajungă la asiguraţi, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Acum, la doi ani de la acel termen, oficialii CNAS dau asiguări că anul acesta cardurile vor fi gata.
Medicii spun că nu vor mai avea timp să acorde consultații pacienților, dacă vor fi obligați să transmită ei cardurile către pacienți. Distribuția unui astfel de card și punerea pe cip a informațiilor despre un pacient va dura 10-15 minute, cât este și durata unei consultații, spun medicii.
Statul are în vedere și alte modalități de distribuire a cardului, prin casele de asigurări de sănătate sau chiar prin poștă, dar acest sistem va implica costuri suplimentare, bani care vor fi luați tot din serviciile medicale.
Deși medicii refuză să distribuie acest card, în scrisoarea de intenție a Guvernului către FMI se spune că medicii de familie vor fi cei care vor distribui aceste carduri.
O altă problemă care trebuie rezolvată este cea a cititoarelor de carduri. Medicii de familie nu vor să dea bani pe acestea, astfel că Ministerul Sănătății are în vedere o licitație națională pentru achiziționarea acestor carduri, astfel încât acestea să fie cumpărate la un preț mai mic și, ulterior, să fie vândute către medici.