„Conceptul ăsta de boală cronică de rinichi este un concept mai mult de comunicare pentru că, de obicei, rinichiul suferă în cadrul tuturor patologiilor majore. Persoanele care au hipertensiune au și afectare renală, persoanele care au diabet au și frecvent afectare renală, cei cu boli cardiovasculare au, de obicei, și afectare renală. Pentru a unifica toate aceste entități în una singură s-a făcut acest concept de boală cronică de rinichi, care este un concept foarte util pentru comunicare și între specialitățile medicale și între medici și pacienți.
Posibilii pacienți trebuie să se ducă în primul rând la medicul de familie și să-și facă analizele cel puțin o dată pe an. Mai ales cei care au hipertensiune arterială, diabet zaharat, cei care au rude cu boală de rinichi. Cei care au una dintre aceste patologii trebuie să urmeze cu strictețe indicațiile care li se dau, ma refer îndeosebi la tratament hipertensiv, tratament care în multe cazuri este ignorat de pacienți. În al doilea rând, trebuie să se ferească de medicamente care fac rău rinichiului.
De asemenea, dieta este foarte importantă, mai ales sub aspectul aportului de sare. La noi se mănâncă foarte multă sare și carne și această problemă nu este doar în România. Ca să schimbi dieta unui bolnav este mai greu decât să-i schimbi religia. Asta presupune îngrijire multidisciplinară.
Prima dată este greu. Renunțând la sare regăsești gustul original al alimentelor.
Sunt două analize pentru diagnosticarea bolii de rinichi: analiză de urină și analiză de sânge. Programele de profilaxie pe care Ministerul Sănătății le-a făcut includ aceste două determinări. Problema este de educație, în principal a publicului. Dacă publicul ar fi învățat să-și viziteze o dată pe an medicul de familie și să-și facă analizele resprective, nu ar fi nicio problemă.
Tratamentul e în primul rând dietetic, iar în al doilea rând antihipertensiv. Schimbarea modului de viață, reducerea cantității de sare și antihipertensive adecvate gradului de afectare al rinichiului.”