Ţinta legii votate de parlamentari este reclama agresivă a unor farmacii şi companii farmaceutice. Există însă o scăpare: interdicţia este valabilă numai pentru televizunile şi radiourile româneşti. Aşa că pasiunea unora pentru automedicaţie nu va fi retezată.
„Medicamente pentru dureri de cap, pentru alergii, pentru picioare.”
„ Aţi fost la medic să vedeţi daca sunt recomandate pentru dumneavoastră?
Dar cine are timp de medic? Că nici medicul nu are timp de noi. ”
De cealaltă parte a baricadei, medicii aşteptau mai degrabă reglementarea regimului suplimentelor alimentare, care pot fi nocive, dar care scapă controlului riguros şi au vânzări în creştere.
Valeria Herdea, medic de familie: „Pot conţine substanţe care nu au în spate studii clinice foarte serioase şi pot afecta starea de sănătate a persoanelor care le utilizează. ”
Agenţia Naţională a Medicamentului recunoaşte că are mâinile legate în problema suplimentelor alimentare.
Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Medicamentului: „Noi evaluăm numai materialele care se referă strict la medicamente. ”
Farmaciile şi producătorii de medicamente înseamnă 11% din piaţa de publicitate şi sunt pe primul loc în topul industriilor care cumpără reclame. Agenţiile spun că legea care opreşte difuzarea spoturilor la radio şi televiziune va aduce pagube şi statului. Clienţii se pot reorienta spre internet.
Matei Psatta, expert publicitate: „Publicitatea destinată mediului digital e gestionată de Facebook şi Google, iar acolo vorbim de bani care pleacă din România.”
Reclamele la medicamentele care se vând doar cu reţetă sunt interzise şi de Ungaria şi Spania.