De ce s-a făcut medic Raed Arafat și de ce a rămas în România: „Mă simt român. Aici mă simt acasă”
Raed Arafat a venit în România în 1981, când avea 16 ani și jumătate, iar prima amintire pe care o are este o „țeapă” cu un taximetrist care i-a cerut 50 de dolari pentru o cursă care făcea 50 de lei la vremea aceea.
„Era un șoc, nu era ceva obișnuit pentru mine, era cu totul diferit, dar nu neapărat în sensul negativ. Încet-încet începi să te obișnuiești, sunt oameni foarte OK, reguli foarte ciudate impuse de regimul de atunci, dar dorința de a face Medicina era mult mai puternică decât orice altă problemă”, a relatat Raed Arafat despre primele impresii într-o țară care trăia în plină dictatură comunistă.
Medicină împotriva voinței tatălui
Raed Arafat a ajuns în România pentru că a fost prima țară care a răspuns solicitării făcute de a veni la studii. Depusese cereri în mai multe locuri pentru a studia la universitate. Inițial, cererea aprobată în România fusese pentru Politehnică, dar odată ajuns în țară, și-a schimbat opțiunea pentru Medicină, pentru că se putea acest lucru.
„Nu era voința tatălui meu să fac Medicină. Eu am mers contra voinței lui, dar a fost o intenție pe care am avut-o de la 14 ani aproape. Medicina era pentru mine scopul și țelul vieții”, a mărturisit Raed Arafat.
Mama, în schimb, l-a sprijinit să facă Medicina, era de părere că trebuie să facă ceea ce-i place.
A avut loc să studieze și la Damasc, dar șocul a venit după ce era deja de doi ani în România: a aflat că fusese acceptat în Statele Unite, dar nu-i spuseseră părinții.
„Acum nu regret, dar atunci, când am aflat, fiind regimul care era, da, era pentru mine un regret, uite, eram acceptat la Philadelphia și nu mi s-a zis, în ideea că o să mă întorc acasă. Ei, uite, că nici în Philadelphia n-am mers, dar nici din România n-am plecat, am rămas și nu m-am întors acasă și mi-am ales altă casă”, a spus Raed Arafat.
Cum s-a hotărât să se facă doctor
La 14-15 ani deja făcea voluntariat la Nablus. Chiar și înainte de 14 ani mergea în vacanțe cu un vecin, care era chirurg și era directorul unui spital foarte renumit în oraș. Mama a vorbit cu soția lui și așa a avut ocazia ca la 13-14 ani să intre prima dată într-o sală de operații. „Pentru mine a fost o realizare, eram extaziat, eram mulțumit, am stat într-un colț și am urmărit tot ce se făcea acolo, era o operație abdominală, nu uit acest lucru. Și a devenit un obicei să mă duc cu el în vacanță la spital. Nu exista vacanță să nu mă duc la spital. Prima dată în sala de operații, după care am ales să mă duc la urgențe, la spitalul de stat din oraș. Acolo, la 14 ani și ceva, am făcut prima injecție antitetanos unui bolnav. Era pasiune și asta am vrut să fac”, a explicat Raed Arafat.
Înainte de a realiza că vrea să se facă doctor, era atras de partea de chimie, de laboratoare, dar la 13-14 ani și-a dat seama că vrea să se facă medic și nu a mai dat înapoi, în ciuda încercărilor părinților de a-l face să se răzgândească.
În familia mamei sale erau mai mulți farmaciști, erau și medici, însă ceea ce l-a făcut să vrea să devină medic a fost un serial, Squad 51, care era cu paramedici ce mergeau la cazuri și în operațiuni de salvare. „Nu pierdeam un episod din serialul respectiv. Ăsta cred că a fost un prim impact asupra mea, când eram mic, după care mersul la sala de operații, mersul la spital, văzut cum lucrează un chirurg, cum se lucra în sală, după care am mers la Urgență”, a rememorat Raed Arafat în emisiunea „La cină” de la Digi24.
La școală cu mașina pompierilor
Prima structură de prim-ajutor a înființat-o chiar în liceu. Când, o dată pe săptămână, profesorul de matematică întreba cine vrea să facă altceva, elevul Raed Arafat se oferea să disece fie un iepure, fie o broască, pentru a vedea cum îi bate inima. Primele cursuri de prim-ajutor le-a luat citind o carte pe care o lua în mod repetat de la biblioteca orașului. Pe baza ei, le ținea colegilor niște cursuri de bază de prim-ajutor.
Și văzând asta, profesorul de matematică i-a spus că fratele lui este șeful pompierilor și l-a întrebat dacă nu vrea să se ducă să le țină și lor niște cursuri de prim-ajutor. A acceptat, se ducea de la 7:00 și le ținea cursuri pompierilor. Aceștia îl luau de acasă cu un jeep și apoi îl aduceau la școală, pentru ore. „Era o mândrie, vedeau că vin la școală cu mașina pompierilor, mașina roșu cu alb, un jeep cu girofar pe ea, pentru un copil la vârsta respectivă era o mândrie. Dar mândria mai mare era că am început să ies cu ei la intervenții, ca voluntar”, a povestit Raed Arafat.
Un frate la Nablus, o soră în Dubai. „Mă bucur că am rămas în România”
Raed Arafat s-a născut în Siria, dar a trăit la Nablus până la 16 ani și jumătate. Mama era siriancă și a vrut să nască într-un spital care era al vărului ei, dar după câteva zile a plecat la Nablus, unde se afla soțul, palestinian de origine.
Raed Arafat mai un frate și o soră mai mici. Sora e medic și ea. Fratele este la Nablus, sora este în Dubai, s-a specializat în Statele Unite și lucrează la spitalul american din Dubai. Se văd foarte rar și vorbesc doar din când în când.
Părinții au murit amândoi, mai întâi tata, apoi mama.
Raed Arafat este de 40 de ani în România și spune că, fără discuție, se simte român. „Clar. După atâta timp, adică am stat mai mult aici decât am stat la Nablus. Este clar că aici este casa și aici mă simt acasă”, a declarat el. Decizia de a rămâne în România a luat-o după Revoluție.
Au fost însă și momente când, așa cum li s-a întâmplat și multor români, a fost dezamăgit și tentat să plece din România, inclusiv când era student a încercat să se mute și să termine Medicina în altă parte. „Erau momente când am zis: gata, nu mai e nimic de făcut. Dar după asta, mai trec două zile, trei zile și trece ideea, rămâi aici, continui”, spune Raed Arafat. „Eu mă bucur că totuși am stat și în fiecare zi mai facem câte un pas mic, cu toate dificultățile care sunt, în dezvoltarea sistemului de urgențe, ceea ce este un lucru bun”, a adăugat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Raed Arafat crede că în ciuda percepțiilor poate contrare, în România ultimilor ani au fost schimbări pozitive. „Oamenii care trăiesc în România nu sesizează viteza cu care se schimbă țara, per ansamblu, în bine. Cei care trăiesc în interior nu observă acest lucru ușor. Sunt lucruri pe care le observă cineva care pleacă, vine o dată pe an, o dată la doi ani și observă schimbările și schimbările sunt foarte importante”, a mai spus Raed Arafat.
Citiți și: De ce nu s-a căsătorit Raed Arafat și cum l-a „pârât” câinele la vecini
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
