Cu toții le mâncăm – alimentele ultraprocesate, precum pizza congelată și produsele deja preparate, ne fac viețile agitate mult mai ușoare. În plus, sunt foarte delicioase. Cine poate rezista când are în față hotdogi, cârnați, burgeri, cartofi prăjiți, sucuri dulci, biscuiți, prăjituri, bomboane, gogoși și înghețate? Din păcate, însă, dacă peste 20% din consumul zilnic de calorii este reprezentat de alimentele ultraprocesate, riscul apariției declinului cognitiv crește, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
Procentul de 20% este egal cu aproximativ 400 de calorii pe zi dintr-o dietă de 2.000 de calorii pe zi. În comparație, o porție mică de cartofi prăjiți și un cheeseburger de la McDonald's conțin în total 530 de calorii.
Partea din creierul nostru care se ocupă de funcția executivă – abilitatea de a procesa informații și de a lua decizii – este cea mai afectată, potrivit studiului publicat luni în publicația medicală JAMA Neurology.
Bărbații și femeile care mănâncă cea mai mare cantitate zilnică de alimente ultraprocesate au o rată de declin cognitiv global cu 28% mai rapidă și o rată de declin a funcției executive a creierului cu 25% mai mare în comparație cu oamenii care consumă cele mai puține astfel de alimente pe zi.
Cu toate că studiul nu „este menit să demonstreze cauza și efectul”, „ar trebui să tragem concluzia că alimentele ultraprocesate sunt cel mai probabil rele pentru creierele noastre”, a spus doctorul David Katz, specialist în medicina și nutriția preventivă.
O dietă echilibrată poate combate efectul consumului de alimente ultraprocesate
Există, însă, și o surpriză: cât de mult contează calitatea generală a dietei zilnice. Asocierea alimentelor ultraprocesate cu declinul cognitiv dispare atunci când persoana în cauză mănâncă și multe alimente neprocesate, fructe și legume, cereale integrale și surse sănătoase de proteine, potrivit lui Katz.
„Alimentele ultraprocesate trag calitatea dietei în jos și, astfel, concentrația lor în dietă este un idicator al calității slabe a dietei zilnice, în cele mai multe cazuri”, a spus Katz. Dar, „atunci când calitatea dietei a fost una ridicată, asocierea observată dintre alimentele ultraprocesate și funcția creierului se reduce.”
Potrivit doctorului Claudia Suemoto, coautor al studiului și profesor asistent al departamentului de geriatrică de la Universitatea Școlii Medicale din Sao Paulo, „58% dintre caloriile consumate de cetățenii din SUA, 56,8% din caloriile consumate de cetățenii britanici și 48% din caloriile consumate de canadieni provin din alimentele ultraprocesate.”
Alimentele ultraprocesate sunt descrise ca „formule industriale de substanțe alimentare (uleiuri, grăsimi, zaharuri, amidon și izolate proteice) care conțin puține sau nu conțin deloc alimente integrale și includ de obicei arome, coloranți, emulgatori și alți aditivi cosmetici”, potrivit studiului.
Crește și riscul de obezitate, diabet și cancer. Ce recomandă doctorii
În afară de impactul asupra funcției cognitive, consumul de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, probleme cardiace și de circulație, diabet, cancer și o durată de viață mai redusă.
„Alimentele ultraprocesate sunt rele, în general, pentru toate părțile [corpului] nostru”, a spus Katz. Din cauză că pot fi consumate foarte repede și nu necesită pregătire, ele iau locul alimentelor bogate în fibre care sunt importante pentru susținerea trilioanelor de bacterii ce fac parte din microbiomul intestinal.
Dacă nu putem renunța complet la alimentele ultraprocesate, doctorii recomandă să echilibrăm dieta zilnică consumând și alimente integrale de înaltă calitate: fructe, legume și cereale integrale.
„Oamenii ar fi bine să știe că trebuie să gătească mai des și să își pregătească mâncarea de la 0”, a explicat Suemoto. „Știu. Spunem că nu avem timp, dar de fapt nu durează chiar așa de mult.”
„Și merită pentru că îți protejezi inima și îți aperi creierul în fața demenței și bolii Alzheimer”, a spus doctorul. „Acesta este mesajul de reținut: Nu mai cumpărați lucruri care sunt superprocesate.”