Conacul Udriște-Năsturel, o bijuterie arhitecturală din 1664
Dincolo de poarta grea, domeniul Hereştilor îşi răsfaţă musafirul cu parfum de soc şi... mărgăritar împărătesc. Se zice că aşa era şi-n vremea boierilor Udrişte şi Cazan Năsturel, aristocrații care au construit conacul doar din... piatră mare, şlefuită!
Nicoleta Milan, custodele conacului: Piatra aceasta a fost adusă de la Russe, din Bulgaria! Pentru că atunci, pe timpul acela, nu erau materiale de construcţie la noi.
Cărturari înrudiţi cu domnitorul Matei Basarab, implicaţi în introducerea limbii române în tipografiile şi bisericile Ţării Româneşti, boierii Năsturel şi-au dorit o reşedinţă diferită de arhitectura epocii: două case lipite, cu arcade boltite şi intrări separate, dar... cu saloane, tunele de refugiu şi crame... identice, pentru fiecare-n parte!
Nicoleta Milan, custodele Casei de piatră: Aici avem un refugiu, mascat de o podea prin care s-ar ajunge în beci! Aici este tot un tunel. Prin care s-ar ajunge, legenda spune, s-ar ajunge în biserică! Bătrânii noştrii spun că ar fi intrat, odată, cineva şi n-ar mai fi ieşit! Aici avem o podea! Nu este zidit! Dar oamenii din ziua de azi n-au avut curajul să încerce să intre, să tragă podeaua de acolo!
Fulvia Meiroşu, reprezentantul proprietarului: La 1644, când cei doi fraţi Năsturel au construit această proprietate, din piatră, scara interioară era un element absolut nou în arhitectura Ţării Româneşti! Majoritatea caselor construite atunci au scări exterioare, care urcau spre pridvoare şi spre foişoare!
În anul 1831, conacul aflat la 30 de kilometri depărtare de București, devine proprietatea principelui sârb Miloş Obrenovici şi-al soţiei sale Maria, celebra amantă care i-a dăruit doi copii domnitorului Alexandru Ioan Cuza! În 1881, domeniul a fost cumpărat de boierul Anastase Stolojan! Parlamentar, ministru şi primar al Craiovei, Stolojan a pus moşia la dispoziţia localnicilor şi... a făcut profit!
În spate era toată moşia boierilor! Aici îşi cultivau pomi fructiferi, viţă de vie, legume. Chiar şi trandafiri au cultivat. Tot câmpul era cultivat de ei! Aproape toţi sătenii munceau pentru boier! De aici îşi câştigau, practic, pâinea!
Vasile Vlad a lucrat pe domeniul Hereştilor, când a fost administrat de copiii lui Anastase Stolojan. Are 88 de ani acum şi... multe amintiri despre ce a fost, odinioară.
Vasile Vlad, localnic: Intram pe aici, ne jucam aicea... Era fermă înainte! Aparţinea de Negoieşti! Şi lucram aici. Lucram la boier cu ziua!
Reporter: Câţi ani aveai matale, atunci?
Vasile Vlad: 15 - 16! La agricultură, la pomicultură, lucram! Până la 12:00! La 12:00 avea o toacă aici! Bătea, veneai la masă, mergeai înapoi!
Vremurile descrise au apus. În anul 1949 conacul a fost preluat de comunişti, i-au fost reparate pagubele cauzate de incendiul din 1931, şi a devenit CAP! După 1990, l-a administrat Muzeul Naţional al Ţăranului Român! L-a îngrijit şi a organizat expoziţii şi concerte muzicale, pentru public.
De vreo doi ani, boema poveste a luat pauză! Familia Stolojan l-a redobândit, i-a închis porţile şi... l-a scos la vânzare!
Fulvia Meiroşu, reprezentantul proprietarului: Proprietarii actuali ai conacului, l-au scos la vânzare pentru suma de 1,8 milioane de euro, fiind, în acest moment, cel mai scump conac disponibil pentru vânzare, de pe piaţă!
Un conac de... bonton, care a aşezat Bărăganul între minunile arhitecturale ale Europei secolului al XVII-lea! Sau, vorba celebrului cărturar Paul de Alep: „Un palat fără egal în lume, atât de frumos, că împrăştie toată grija sufletului întristat”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
