Galerie Foto De ce ne scărpinăm în nas? Obiceiul lemurilor cu degete lungi din Madagascar care a stârnit curiozitatea oamenilor de știință

Data actualizării: Data publicării:
Lemur ai-ai
Pe lângă degetul mijlociu foarte lung, lemurii ai-ai mai au și un mic pseudo-„deget mare” folosit la urcatul în copaci. Foto: Profimedia Images

Misiunea biologilor a început atunci când aceștia au dat din întâmplare de un lemur care se scărpina în nas, scrie BBC. Nu era vorba de un lemur oarecare, ci de un ai-ai (Daubentonia madagascariensis) filmat de profesorul Anne-Claire Fabre de la Universitatea din Berna în timp ce își introducea degetul său lung în nară.

„Am vrut să știu unde se duce acest deget”, a spus Fabre. Lemurii ai-ai sunt primate nocturne care se găsesc doar în Madagascar și sunt faimoase pentru degetele lor mijlocii stranii, subțiri și lungi cu care prind larve de insecte de pe crengile copacilor.

„Își insera întreaga lungime [a degetului] și când te uiți la lungimea capului, mă gândeam – unde se duce?” și-a amintit Fabre. „Mă întrebam – îl introduce până în creier? Era atât de ciudat și părea imposibil.”

Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images

Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images | Poza 1 din 13
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images | Poza 2 din 13
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images
În Madagascar, se spune că lemurii ai-ai aduc ghinion, iar unii oameni îi omoară. Foto: Profimedia Images | Poza 3 din 13
În Madagascar, se spune că lemurii ai-ai aduc ghinion, iar unii oameni îi omoară. Foto: Profimedia Images
Pe lângă degetul mijlociu foarte lung, lemurii ai-ai mai au și un mic pseudo-„deget mare” folosit la urcatul în copaci. Foto: Profimedia Images | Poza 4 din 13
Pe lângă degetul mijlociu foarte lung, lemurii ai-ai mai au și un mic pseudo-„deget mare” folosit la urcatul în copaci. Foto: Profimedia Images
Pe lângă degetul mijlociu foarte lung, lemurii ai-ai mai au și un mic pseudo-„deget mare” folosit la urcatul în copaci. Foto: Profimedia Images | Poza 5 din 13
Pe lângă degetul mijlociu foarte lung, lemurii ai-ai mai au și un mic pseudo-„deget mare” folosit la urcatul în copaci. Foto: Profimedia Images
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images | Poza 6 din 13
Acești lemuri foarte rari au dinți care cresc în mod constant, urechi mari și niște mâini ciudate care au un deget mijlociu foarte lung și subțire. Foto: Profimedia Images
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images | Poza 7 din 13
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images | Poza 8 din 13
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images | Poza 9 din 13
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images | Poza 10 din 13
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images | Poza 11 din 13
Există doar 24 de ai-ai în grădinile zoologice din SUA, iar populația sălbatică a acestei specii din Madagascar este greu de estimat. Foto: Profimedia Images
În Madagascar, se spune că lemurii ai-ai aduc ghinion, iar unii oameni îi omoară. Foto: Profimedia Images | Poza 12 din 13
În Madagascar, se spune că lemurii ai-ai aduc ghinion, iar unii oameni îi omoară. Foto: Profimedia Images
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images | Poza 13 din 13
Lemurii ai-ai își folosesc degetul mijlociu lung la culesul de larve din copaci. Foto: Profimedia Images
,

Întrebarea a intrigat-o atât de mult pe Fabre încât aceasta a realizat o analiză anatomică a capului lumurului ai-ai pentru a reconstrui anatomia aparent imposibilă a curățării nărilor.

„Se ducea în sinus și din sinus în gât și în gură”, a explicat Fabre. Academiciana, care lucrează și la Muzeul de Istorie Naturală de la Berna, a spus că s-au realizat foarte puține studii cu scopul de a înțelege de ce animalele, inclusiv oamenii, au dezvoltat impulsul de a-și scobi nasul.

„Credem că acest comportament este prea puțin studiat din cauză că este văzut ca un obicei negativ”, a explicat Fabre. Studiile care investighează comportamentul la oameni au explicat parțial de ce această practică este atât de des întâlnită și a dezvăluit faptul că cei mai mulți oameni se scarpină în nas deseori, dar sunt reticenți să recunoască.

Unele studii au scos în evidență rolul obiceiului în răspândirea bacteriilor nocive. Dar există cel puțin un studiu care sugerează că scobirea nasului și consumul secrețiilor nazale ar putea fi bune pentru dinți întrucât persoanele care se scarpină în nas fac mai puține carii.

Într-un studiu s-a arătat că ar trebui să se facă mai multe cercetări despre acest subiect, sugerând că ingestia de mucus nazal ar putea juca un rol important pentru sistemul imunitar datorită proteinelor care se regăsesc în mucus.

În loc să fie pur și simplu un gest dezgustător, scobitul nasului s-ar putea să aibă beneficiile sale pentru anumite specii și din moment ce sunt așa de multe animale care au acest obicei, Fabre a spus că este un subiect de cercetare ce merită investigat mai mult.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri