Exclusiv Șeful INSCOP, Remus Ștefureac, la Interviurile Digi24.ro: Eșecul actualei Coaliții, marele risc pentru creșterea AUR

Remus Ștefureac, șeful INSCOP, a explicat la Interviurile Digi24.ro motivul pentru care AUR a crescut în sondaje, dar și ce arată cele mai recente date despre încrederea românilor în Uniunea Europeană și NATO. Acesta a vorbit și despre cum pot actualele partide să oprească ascensiunea AUR și cum ar putea arăta alegerile din 2024.

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Dezvăluiri privind retragerea lui Ciolacu de la negocieri. Surse: Tensiuni PSD-PNL privind unele măsuri de austeritate

Nicușor Dan spune că l-a surprins „ieșirea emoțională” a lui Ciolacu

Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Culisele discuțiilor dintre PSD, PNL, UDMR și USR

Tensiuni în coaliția pro-europeană. Întâlnire PSD-PNL-UDMR, fără USR

Principalele declarații:

• Despre curentul eurosceptic din România: Aș vedea jumătatea plină a paharului: peste 70% din populație declară că își dorește ca România să rămână în UE. În alte țări din UE sunt rezultate cu adevărat șocante. E adevărat, când spui că un sfert din populație își dorește ieșirea din UE este în creștere. Este un bazin din populație care își dorește acest lucru. Sondajul conține date culese în luna ianuarie, peste 1.200 de respondenți. Aceste date arată însă o susținere solidă pentru proiectul european.
• Între 20% și 30% dintre români sunt eurosceptici. Motivațiile sunt diferite. Foarte puțini pot contesta avantajele certe ale aderării, dar beneficiile aderării nu au fost distribuite în mod echitabile. 
• Noi avem la dispoziție și alte tipuri de date, date legate de venitul populației. De exemplu, dacă am compara regiunea Buc-IF, am constata că PIB-ul e mai mare decât PIB-ul Serbiei și rivalizează cu Lisabona, cu Viena. Dacă ne uităm la regiunile rurale vom constata o diferență foarte mare dintre veniturile bucureștenilor și veniturile populației care nu au beneficiat de investiții, de conexiuni pe mare infrastructură, de aici venituri mai mici, acumularea de frustrări care contribuie și la acest bazin de 25%.
• Aici nu este vina UE, este responsabilitatea noastră ca țară să accesăm toate veniturile și să le distribuim echitabil.
• În societatea românească, acest curent eurosceptic, un bazin de votanți cu profil spre populism, ultranaționalist, a existat dintotdeauna: PRM, PPDD. AUR face parte din același fenomen, având însă o evoluție absolut fulminantă. A crescut de la 1% de la alegerile din 2020, la 20% intenție declarată în sondajele de opinie. Dar se ne uităm cum s-a produs această creștere.
• S-a produs într-un context determinat de crize multiple, criza pandemică, economico-socială, și o criză politică de toată frumusețea care a dus la prăbușirea coaliției și a încrederii populației în leadershipul politic și, evident, un transfer de voturi spre partidul AUR.
• AUR are proprii săi votanți, și am vorbit de bazinul tipic, de asemenea, în bazinul AUR găsim mulți votanți tineri, cu o educație primară medie, venituri mici, care stau pe rețelele sociale, care sunt afectați de criza economică și au mai degrabă o atitudine anti-sistem. E o acumulare de votanți care ne-a adus la 20%, dar cu o perspectivă de creștere.
• În cazul AUR asistăm la o combinație de mai multe surse de atracție: e și un vot negativ, pe de altă parte vorbim și de acumularea de frustrări, pot fi frustrări iraționale, dar sunt și unele raționale. De asemenea, vorbim și de un curent mai ultraconservator care contestă elementele de legislație europeană care promovează valori care sunt considerate ca fiind opuse moralei creștine, și toate acestea au contribuit la creșterea acestui curent.
• Partidele cu un profil de tipul AUR sunt puternice în statele Uniunii Europene. Candidatul Frontului Național din Franța are șanse să intre în turul al doilea la alegerile prezidențiale. Societățile occidentale au înțeles însă că mesaje care neagă Holocaustul nu au ce să caute în lumea democrată indiferent de identitatea ta ideologică. Dacă ne uităm în Ungaria, un astfel de partid de tipul AUR este la conducerea țării, în Polonia la fel.
• Noi am avut o șansă ca anumite curente mai deviante să fie camuflate în interiorul partidelor mari și ținute sub o pătură groasă care le-a împiedicat să iasă la suprafață.
• Peste 70% dintre români au un cont de Facebook. Accesul e nelimitat. Narativele populiste și ultrapopuliste care se derulează în spațiul online din România sunt foarte intense în spațiul online. De exemplu, una dintre expresiile folosite este expresia „trădători de țară”. Este o etichetă pe care reprezentanții curentului ultranaționalist o folosesc extrem de des. În cadrul unui studiu realizat de SNSPA trei luni anul trecut, s-a constatat că expresia a fost vizualizată de peste 40 de milioane de ori, adică a apărut în comentarii, în postări de articole. 
• Instrumente de propagandă rusă: Ediția în limba română a Sputnik, Sputnik Moldova, are cea mai mare creștere a interacțiunilor dintre toate edițiile Sputnik în 2021. În Germania, Russia Today era principalul promotor al narativelor false legate de pandemie. I-a fost retrasă licența și asta a fost o măsură să asigure o corectă și sănătoasă informare.
• În România ai nevoie de o sofisticare suplimentară pentru că este greu de susținut un tip de propagandă care să laude Rusia. Nu este un public suficient care să rezoneze la acest mesaj. Mai degrabă mesajele naționale, critica la adresa UE, la adresa NATO, însă nu cu aceeași eficiență.
• Datele sociologice ne arată foarte clar că mai ales în ultima lună societatea a asistat la intensificarea acestui bombardament informațional despre tensiunile din Ucraina, ce s-a întâmplat în România? A crescut încrederea în NATO. A crescut atât de mult încât a depășit 60%, cifre pe care noi nu le-am măsurat în ultimii 10-15 ani. În contextul unei asemenea amenințări, populația se leagă de o sursă de încredere, de stabilitate, cum este NATO.
• Pe de alte parte, încrederea în Rusia în România este de 20%. Încrederea în Vladimir Putin în România este de 23%, chiar mai mare decât încrederea în Rusia. De ce? Vom constata încredere mai mare în rândul publicului foarte tânăr și în rândul tinerilor care folosesc Tik-Tok. Pe Tik-Tok este o avalanșă de clipuri în care Rusia este prezentată într-o lumină favorabilă cu accent pe președintele Vladimir Putin.
• Vom constata că opțiunea pentru figuri mai degrabă autoritare rămâne. Cea mai credibilă instituție rămâne armata. Pe fondul unor mulți ani de instabilitate cronică, de indisciplină politică, evident că se amplifică dorința de a avea figuri mai autoritare.
• Despre creșterea AUR în sondaje. Tendința de creștere este evidentă. Ceea ce mă îngrijorează, este tentația pentru conflict politic la vârful puterii, care se menține. Avem o majoritate solidă care poate implementa politici publice pe termen lung cu impact masiv în viața românilor. Dacă se va rata această șansă și tentația pentru conflict politic între PNL și PSD va avea câștig de cauză, riscurile sunt majore. În acel moment, populația nu va avea alternativă. Sigur, mai este USR, dar tocmai a ieșit dintr-o criză politică. Am dubii că electoratul dezamăgit se va muta la USR, și cred că riscul major este să se mute la AUR. 
• Certurile politice vor enerva suficent de mult românii astfel încât să dorească orice formulă antisistem cât mai radicală.
• Datele pentru 2024: Este un orizont îndepărtat. În politica românească în două, trei luni se schimbă complet raporturile de forță. Înțelegerea acestui potențial posibil fenomen (n.red. creșterea AUR) este important. Dacă această coaliție va dezamăgi, 2024 va arăta într-un fel pe care nu ni-l putem imagina în acest moment.
• Scăderea PNL: A format o coaliție cu USR. O coalție formată din două partide necâștigătoare, alegerile fiind câștigate de PSD. Și ne-am trezit în plină criză pandemică, într-o situație de ruptură completă între fricile din societate și preocupările clasei politice. Evident a fost afectat principalul partid de guvernare. A căzut și USR de la 15-16% la 9%. 
• Însă, acum PNL are oportunitate să facă lucruri și să repare ce a făcut greșit în actuala coaliție.
• Stagnarea PSD: A venit pe o turnantă de creștere, de anul trecut până în prezent. Prin urmare, sigur tendința naturală a fost de stabilizare după ce a intrat la guvernare. Panta a luat-o ușor în jos, dar mai lent, și explicația este că o tendință nu se inversează foarte rapid, dar poate fi inversată dacă apar alte crize. Dacă vom vede conflicte, vom vedea că populația își va pierde foarte rapid răbdarea.
• Ce se întâmplă cu USR. USR a fost partid antisistem care a ajuns la guvernare, după opt luni s-a auto-împins pe margine și ne-am trezit cu USR în Opoziție. E mai dificil să fi antisistem credibil, după ce ai fost la guvernare. Un minim pentru USR a fost în septembrie când a scăzut la 9%, acum este la 12%. Rămâne de văzut pe viitor. E un electorat care reacționează foarte rapid și poate fi debusolat foarte rapid dacă linia partidului nu e constantă. Exigențele sunt mai mari și evident și costurile.
• Scenariul anului 2000 repetat în 2024? Poate să existe scenariul cu un partid pe platfomă populistă care intră în turul 2 al prezidențialelor. Nu cred însă că o platformă populistă să preia puterea. Mă aștept la o guvernare de coaliție care să poată să ducă mai departe politici normale și constructive în această țară.