Exclusiv Mircea Fechet, ministrul Mediului, la Interviurile Digi24.ro: Există rețele de crimă organizată care introduc în țară deșeuri
Data actualizării: Data publicării:
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a declarat la Interviurile Digi24.ro că există rețele de crimă organizată care aduc ilegal deșeuri în România. Acesta spune că în alte țări din UE „tratarea și depozitarea unei tone de deșeuri nu poate costa mai putin de 500 de euro, la noi e 50-70 de euro”. Fechet a mai vorbit și despre programele Rabla, dar și despre RetuRo, programul garanție-returnare.
Este România groapa de gunoi a Europei? Este real parțial. Mare parte din gunoi este produs chiar de noi. Este însă trist să constați că mașini scoase din uz, cauciucuri, electronice, se importă în România. Dacă păstrăm proporțiile, putem spune că mare parte din gunoiul pe care îl gestionăm în România este gunoiul nostru.
În cazul mașinilor scoase din uz, e scump să dezafectezi o astfel de mașină. E mai ieftin să o trimiți în România sub formă de mașină second hand. Acțiuni cum au fost cele din Călărași ar trebui să devină din ce în ce mai dese. Să devină o regulă.
S-au dat amenzi foarte mari. Vorbim de miliarde de lei vechi. Dacă ne uităm și cui s-au dat acele amenzi, putem să ajungem la concluzia că există riscul să nu fie plătite niciodată.
Există niște rețele de crimă organizată care introduc în țară aceste deșeuri. Este o chestiune în care se ocupă mai puțin comisarii gărzii de mediu, avem alte structuri. Vin din țări unde tratarea deșeurilor costă și de zece ori mai mult decât în România. Că vin din Italia, că vin din alte țări din UE, nu vreau să pun etichete, problema este a noastră.
În tot vestul Europei, tratarea și depozitarea unei tone de deșeuri nu poate costa mai putin de 500 de euro, la noi e 50-70 de euro. Asta pune o presiune aproape instantaneu pe sistemul românesc, pentru că băieții deștepți identifică oportunitatea de afacere.
Deșeurile nu pot ajunge în România pentru a fi depozitate. Pretextul sub care e intră este fie tratarea, fie valorificarea energetică.
Nu aș spune că România e depășită de situație. De la an la an lucrurile se îmbunătățesc. Mă aștept să putem avea monitorizare GPS pe orice transport sensibil în România.
Sunt județe curate în România unde nu avem probleme cu gropile de gunoi. Avem însă nevoie de măsuri concrete în ceea ce privește gestionarea și tratarea deșeurilor din construcții. Am inițiat o schemă de ajutor de stat finanțată din PNRR. 220 de milioane de euro vor ajunge în astfel de facilități.
Sistemul de garanție-returnare: Dacă în luna decembrie am colectat 30.000 de ambalaje, în momentul în care vorbim colectăm 3 milioane de ambalaje pe zi. Ne așteptăm ca această evoluție să fie una continuă. Plecăm de la o colectare de 12-13% suntem codașii Europei. Ne propunem după 3 ani să ducem la peste 90%. Sunt convins că e o chestie de timp până se vor înscrie mai mulți mici comercianți în acest program.
Programul Rabla: Am epuizat deja toate fondurile pentru programul Rabla Clasic. În programul Rabla PLUS avem un buget record. Se poate spune orice, mai puțin că descurajăm achiziția de mașini electrice. Rabla PLUS nu va dispărea. Încurajarea achiziției de mașini electrice trebuie să fie o prioritate pentru orice Guvern. Până în 2026 trebuie să dispară un sfert de milion de mașini mai vechi de 15 ani, e jalon în PNRR. În fiecare an ne-am propus să mutăm bani de la Rabla Clasic la Rabla PLUS. Nu vreau să fie România ultima țară care mai finanțează autoturisme poluante. De anul acesta se va produce și în România mașini electrice la fabrica Ford de la Craiova. În doresc ca banii să rămână în țară. Fiecare leu pe care îl finanțăm din bani publici și nu pleacă în China înseamnă un leu care produce investiții, salarii în România și contribuie la economia României.