Video Allen Coliban, candidatul USR-PLUS pentru Primăria Brașovului: Propun să ținem ședințe de Consiliu Local în fiecare lună în alt cartier
Articol susținut de Alianța USR-PLUS Candidatul USR-PLUS pentru funcția de primar al Brașovului, Allen Coliban, senator USR de 4 ani și președinte al Comisiei pentru Mediu, a declarat, în cadrul unui interviu Digi24.ro, că vrea să rezolve problema poluării din oraș, să îmbunătățească calitatea învățământului și, printre altele, să susțină o dezvoltare echitabilă a cartierelor, prin organizarea ședințelor Consiliului local cu participarea lunară a brașovenilor dintr-un anumit cartier.
„Sunt brașovean și iubesc orașul ăsta. Am decis să mă întorc la Brașov după studii și vreau să-mi cresc copiii în Brașov. În ultimii patru ani de zile, reprezint Brașovul și România în Senat. Sunt președintele Comisiei pentru Mediu.
Brașovul este în top 3 orașe poluate din România și este surprinzător pentru foarte mulți români, nu doar pentru brașoveni. Ne-a luat un pic de timp până am acceptat realitatea aceasta. Din păcate, reacția administrației locale este insuficientă. În ultimii ani există demersuri și inițiative care nu fac decât să agraveze problema.
Nu avem suficiente spații verzi. Un alt top al rușinii este cel în care Brașovul este pe ultimul loc, dintre municipiile mari, ca suprafețe de spații verzi pe cap de locuitor. Avem o normă europeană care impune 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. Noi avem doar 5. Asta pentru că fundalul acesta verde al Brașovului - Tâmpa, Masivul Postăvaru - nu intră la această valoare care să se refere direct la calitatea vieții oamenilor și la spațiul verde pe care ei pot să-l folosească, nu doar să-l admire de la distanță.
În Parlament am fost inițiator al DNA-ului Pădurilor, al Legii mirosurilor, care a creat multe valuri. Dar dacă ne gândim la acele comunități care chiar nu pot să deschidă geamul seara, din cauza acestor mirosuri, ne dăm seama că, dincolo de glumă, există sute de mii de români pentru care o astfel de lege vine să rezolve problemele.
Pentru Brașov m-am implicat în câteva lupte importante. Au fost proiecte imobiliare pe dealurile din Șchei, din zona veche, dealuri pe care noi le considerăm parte din patrimoniul nostru - sunt fundalul, peisajul specific Brașovului -, proiecte imobiliare în care urmau să se construiască blocuri de până la 1.000 de apartamente în cazul unor dezvoltări. Aceste proiecte am reușit să le blochez la acel moment, inclusiv cu ajutorul societății civile. A fost o reacție foarte promptă a brașovenilor.
Au fost probleme legate de calitatea aerului, unde primarul nostru nega existența unei probleme reale. Spunea că datele respective nu sunt relevante. A avut chiar o reacție foarte comică, că sursa ar fi un grătar cu mici situat în centrul orașului și că noi de fapt nu suntem un oraș poluat. Acestea erau declarații publice din 2017.
Am reușit în doi ani de zile să schimb mentalitatea asta și atitudinea față de problemă, să admită toată lumea că există problema asta. Am făcut asta expunând date reale. Am dezvoltat o rețea paralelă de senzori, am confruntat datele Ministerului Mediului și am arătat că problema aceasta există în Brașov și că avem nevoie de soluții.
M-am luptat pentru închiderea celulelor 1 și 2 de la groapa de gunoi, pentru că, în anumite zile și la anumite momente, Brașovul e inundat de mirosuri pestilențiale, neplăcute. Pentru un oraș turistic, treaba aceasta poate să însemne o cotitură majoră în tot ceea ce înseamnă percepția celor care vin, faptul că mergi într-un oraș turistic care pute, efectiv. Sursa principală era groapa de gunoi, felul în care era administrată această groapă de gunoi și felul în care niște celule nu erau închise de 10 ani de zile, eliberând în atmosferă toate aceste gaze nocive.
Acum lucrez la reintroducerea sistemului de garanție pentru ambalaje împreună cu Ministerul Mediului. Au fost foarte multe inițiative mai mici și mai mărunte din zona protejării naturii și ariilor protejate, a conservării habitatelor.
Au fost 4 ani de luptă în opoziție în care am reușit să obțin câteva victorii importante. Cu 9% din mandate, să reușești să treci astfel de înițiative prin Parlament constituie o victorie”, a spus Allen Coliban.
Despre traficul și transportul din oraș, candidatul la funcția de primar spune că viziunea sa este de a se concentra pe om și a susține proiectele care încurajează mersul pe jos, cu bicicleta și un transport în comun cu benzi dedicate.
„Brașovul, în ultimii 20 de ani, a fost gândit în jurul mașinii. Am creat cât mai mult spațiu pentru mașini, din punctul de vedere al locurilor de parcare, al dimensionării bulevardelor și al reducerii trotuarelor.
Brașovul are o puzderie de giratorii, are un trafic care până acum a fost fluent, dar care în ultimii ani vedem că la orele de vârf se blochează. Nu mai are unde să-și extindă această infrastructură pentru mașini.
Brașovul nu mai este un oraș în care să-ți fie simplu să te deplasezi pe jos ca pieton. Sunt zonele pietonale arhicunoscute din centru - strada Republicii, Piața Sfatului. Dar dacă mergem pe bulevardele mari, vedem că trotuarele sunt foarte înguste. Nu permit nici măcar unei mame cu copil, cu cărucior, să se deplaseze cu ușurință. Sunt lucruri care, pe termen lung, generează problemele despre care vorbim: poluare, noxe, trafic supradimensionat, pe care va trebui să le schimb cu o nouă abordare, care să aibă omul în centrul filozofiei de deplasare urbană. Asta înseamnă pietoni, bicicliști, transport în comun de calitate cu benzi dedicate. Înseamnă o revoluție în zona aceasta a transportului urban”, potrivit senatorului USR.
Allen Coliban a mai afirmat că Brașovul are nevoie de o viziune de dezvoltare.
„Noi nu avem o strategie de dezvoltare urbană corect fundamentată, nu avem un plan urbanistic general care să protejeze ceea ce e de protejat și să dezvolte cartiere noi așa cum trebuie ele dezvoltate, cu parcuri, școli, grădinițe, creșe.
La ora actuală avem o dezvoltare accelerată în zona imobiliară, dar care lasă expuse dealurile din zona Șchei. Acolo au fost aprobate în trecut niște planuri urbanistice zonale care permiteau astfel de construcții, planuri despre care brașovenii spun că nu au fost prin tot procesul acesta de consultare publică. Noi ajungem să aflăm despre niște proiecte atunci când niște oameni pun mâna pe sapă sau pe topor, în cazul drumului forestier Gorița. Lipsește în Brașov această consultare a publicului, de care avem nevoie și în orice societate democratică normală ar trebui să existe.
A fost cazul drumului forestier Gorița. Am aflat cu toții despre el în momentul în care, în spațiul public, pe Facebook, au fost postate niște imagini care arătau mii de arbori marcați pentru tăiere, exact în zona din jurul masivului Tâmpa. În acel moment, cu aproximativ un an în urmă, am început să pun întrebări, am mers la fața locului, am făcut live-uri, am aflat despre acest drum forestier. Reacția societății a fost promptă. Am strâns în mai puțin de o lună de zile peste 15.000 de semnături în susținerea naturii și împotriva acestui drum. În Brașov a fost chiar un marș pentru păduri care a strâns peste 1.000 de oameni. Toată această presiune publică a dus la o modificare de atitudine din partea primarului, care, inițial, când am fost în ședința de Consiliu Local și i-am cerut să oprească acest proiect, a spus că nu contează cine se împotrivește, proiectul va continua. La o lună de zile după, a anunțat suspendarea proiectului. Am mers mai departe în instanță pentru anularea actului administrativ și am reușit să obținem dreptatea astfel.
Dacă punem lucrurile în perspectivă, nu vorbim doar de un drum forestier, de care noi de fapt nu aveam nevoie, pentru că pădurile Brașovului, care sunt proprietatea municipalității, ale noastre, sunt folosite cu rol de recreere, rol social. Nu avem nevoie de drum forestier care să le accesibilizeze pentru tăiere. Vedem că în proximitatea acestui drum erau mai multe PUZ-uri care permiteau construcții de blocuri, astfel încât, într-o perspectivă ulterioară, ar fi accesibilizat niște zone pentru dezvoltări imobiliare.
La final, dacă e să tragem o linie, toate aceste lucruri decurg din felul în care nu este reprezentat interesul public de către autoritățile locale și de către primarul nostru și niște cercuri de interese mărunte și restrânse. Practic, vorbim de corupție”, a explicat acesta.
El încurajează o administrație locală transparentă și păstrarea unei legături directe cu cetățeanul.
„Un punct important din programul politic local este buna guvernare, buna administrație pe care o propun. Cred că avem nevoie de o legătură directă.
La ora actuală, Consiliul Local este o entitate care se întrunește o dată pe lună, în spatele unor uși, într-o sală de consiliu, și care se întrunește numai să voteze ceea ce propune primarul. Consilierii locali ar trebui să fie reprezentanții cetățenilor și ar trebui să aibă un dialog direct.
Mi-ar plăcea, și asta propun, să avem ședințe de Consiliu, cu rol consultativ, în cartiere, să mergem în fiecare lună în alt cartier. Pe de altă parte, niște instrumente moderne democratice, precum bugetarea participativă, prin care o parte din bugetul local îl lași la îndemâna cetățenilor. Printr-un apel de proiecte transparent, cetățenii pot veni și să propună o schimbare în comunitatea lor. Aceste instrumente ar trebui să le avem ca bună practică, inclusiv la Brașov. A existat o încercare anul acesta în această direcție, însă, din păcate, apelul de proiecte a fost compromis. Avem oameni de partid și consilieri locali care au aplicat la astfel de instrumente, când ei de fapt au dreptul la inițiativă în Consiliul Local pentru a propune amenajarea unui nou parc. Nu ar trebui să vină peste niște fonduri care sunt destinate cetățenilor și societății civile.
Mi-ar plăcea, la nivelul fiecărui cartier, să încurajăm inițiative, să fie reprezentanți zonali, care să fie o legătură între administrație și cetățean, astfel încât orice decizie, dacă vorbim de eliminarea sau de amenajarea de locuri de parcare, de identificarea unor spații pentru parcuri sau pentru creșe, lucruri de care Brașovul are foarte multă nevoie, să fie o decizie luată împreună cu cetățenii.
Împreună cu colegul meu, deputatul Tudor Benga, candidat la Consiliul Județean Brașov, am organizat în iarnă o dezbatere pe această temă, unde am invitat inclusiv oameni activiști din zona aceasta, din Cluj, care să popularizeze demersul și să explice care sunt bunele practici și cum poți ca prin acest instrument al bugetării participative să încurajezi implicarea cetățenilor și cum poți să faci diferența între proiecte pe care administrația trebuie să le implenteze și proiecte care țin de zona societății civile.
Campania pe care o fac pentru Brașov este transparentă și se bazează pe foarte multă comunicare cu cetățenii. Am început cu un chestionar la care au răspuns peste 1.500 de brașoveni, întrebându-i despre problemele lor. Primesc semnalul că există o ruptură între abordarea față de zona istorică și cea față de cartiere. Tot mai mulți oameni reclamă probleme cu curățenia, cu siguranța, probleme care nu erau comune Brașovului nici măcar în cartiere, darămite în centru”, a mai spus candidatul pentru Primăria Brașovului.
Allen Coliban susține că mediul universitar din Brașov poate fi ajutat de administrația locală pentru a crea facilități și astfel să atragă tineri care să-și dorească să lucreze pe posturi bine plătite în Brașov.
„Dincolo de asta, Brașovul rămâne în urmă pe foarte multe dimensiuni. Din păcate, ne-a luat un pic de timp, nouă brașovenilor, să înțelegem că există exemple în România de bune practici, de orașe care se dezvoltă în cu totul alt ritm și, în afară de fraptul că este cel mai frumos oraș din România, dacă ne uităm la mediul universitar, universitatea noastră este sub locul 10. A fost pe locul 11.
Dacă ne uităm la media salariilor, suntem jos, departe de top 5 orașe mari. Dacă ne uităm la gradul de accesibilizare a fondurilor europene și de rezultatele pe care le obținem prin aceste fonduri, suntem jos. Dacă ne uităm la numărul de fațade renovate în centrul istoric, suntem departe de ceea ce se întâmplă la Oradea, de exemplu. La Brașov, în ultimii 4 ani, au fost renovate 3-4 fațade în tot centrul istoric, deși există o lege, fonduri în acest scop.
Fenomenul de «brain drain» se manifestă la nivelul țării cu plecările din țară către alte orizonturi, dar există un fenomen de migrație și în cadrul României, iar Brașovul nu stă bine la capitolul acesta.
Avem undeva la 70-80% dintre elevii de liceu cei mai buni care pleacă să studieze în alte părți, pleacă la București, Cluj, chiar la Sibiu, care e un oraș nu foarte departe de Brașov. Cum putem să schimbăm asta? În primul rând, crescând calitatea învățământului universitar. Veți putea spune că nu ține direct de administrația locală, pentru că există autonomia universitară. Dar nu este adevărat, pentru că administrația locală poate să creeze context. Avem o investiție într-un centru de cercetare care stă nefolosit. În momentul în care pui la dispoziție mediului universitar facilități, inclusiv un plan pe termen mediu și lung de dezvoltare de campus, cămine, spații de învățământ, devii deschis pe o piață a învățământului universitar care este foarte activă. Există universități din România care încep să-și deschidă reprezentanțe, filiale, facultăți în alte orașe. Babeș-Bolyai este un astfel de exemplu.
Există universități din afară care, dintr-un motiv sau altul, caută noi locații de a se extinde. A fost un moment interesant când de la Budapesta a plecat Universitatea Central Europeană, moment foarte vizibil și cu mult tam tam. Cum era ca primarul Brașovului să meargă să spună «Vă invităm la Brașov, pentru că avem ce să vă oferim»? Era sau nu realizabil, e mai puțin important. Important este să fii pro-activ într-un astfel de mediu și să recunoști că ai nevoie de un învățământ universitar de calitate, inclusiv să forțăm Universitatea Transilvania din Brașov să se reformeze și să devină mai ambițioasă, pentru că altfel ne vor lipsi specialiști și joburile bine plătite”, a declarat el.
Despre gestionarea pandemiei, candidatul USR PLUS spune că actualul edil al Brașovului, George Scripcaru, „a fost mai puțin decât reactiv”. Allen Coliban a afirmat că a elaborat un pachet de măsuri care ar urma să ajute sectoarele culturii, HoReCa, Sănătatea și administrația.
„Primarul nostru a făcut minimal, și uneori nici măcar atât, fiindcă au fost situații în care dispozițiile de la nivel guvernamental spuneau că e rolul primăriilor să distribuie dezinfectanți, să se ocupe de dezinfecția scărilor de bloc. Primarul nostru a spus că nu va face acest lucru, că nu are cum. A fost mai puțin decât reactiv.
Am ieșit săptămânile trecute cu un pachet de măsuri adaptat la contextul acesta de pandemie care viza mai multe capitole: de la cultură, la HoReCa, sectorul de sănătate, administrație. Toate acestea sunt măsuri de care Brașovul are nevoie și despre care nu se discută.
Noi suntem orașul cel mai vizitat din România, după București: 1,2 milioane de turiști anual sunt ultimele cifre. Din păcate, dacă ne uităm la tipologia de turism care se face la Brașov, vorbim de un turism de weekend. Media cazărilor este de 1,9 nopți, incluzând sejururile care de obicei sunt de o săptămână în timpul iernii în Poiana Brașov. Turistul vine la Brașov, stă o zi, doarme o noapte, după care pleacă. De ce? Pentru că nu știm să-i oferim experiențe, să îl ținem să facă ceva în Brașov, altceva decât să se plimbe prin centru și să-și facă poze. Avem nevoie de viziune, strategie, astfel încât să-l ținem la Brașov și să viziteze nu doar municipiul, ci și toate frumusețile din jur.
Sectorul HoReCa a fost greu încercat în perioada de pandemie. A existat un grup de inițiativă în Brașov, denumit «Vă ajutăm din Brașov», care ajuta în primul rând vârstnicii să nu iasă din case și îi ajuta cu aprovizionarea bunurilor și serviciilor de bază. În acel moment am adus la masă reprezentanți din «Breasla Cârciumarilor» cu grupul de voluntari de la «Vă ajutăm din Brașov» și cu IT-iști brașoveni și am pus pe hârtie un proiect denumit «Masa în așteptare», astfel încât, de acasă, nemaiputând să merg la restaurantul favorit, puteam să cumpăr o masă caldă pe care să o trimit unei persoane care are nevoie de ea. A fost un prim gest de normalitate”, potrivit candidatului.
Allen Coliban a transmis că alegerile locale din 27 septembrie sunt un moment decisiv pentru cum va arăta administrația locală a Brașovului în următorii 10 ani.
„Vreau să îi zic fiecărui brașovean să creadă că putem anul acesta să recâștigăm Brașovul și că este un moment foarte important, pentru că de decizia din 27 septembrie vor depinde nu doar următorii 4 ani, vor depinde aproximativ 10 ani de zile, pentru că acum se reface Planul Urbanistic General, deci tot ce înseamnă strategie de dezvoltare a orașului. Acum se face strategia de fonduri europene pe următorii 7 ani. Brașovenii au arătat că vor o schimbare”, a conchis acesta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
