Video Exclusiv Florin Barbu, ministrul Agriculturii, la Interviurile Digi24.ro: Nu vrem să aducem boli în România prin cerealele din Ucraina
Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, invitat la Interviurile Digi24.ro cu jurnalistul Alexandru Rotaru, a vorbit despre procesul de licențiere a importurilor de cereale din Ucraina precum și interzicerea altor importuri agricole. De asemenea, ministrul a dat asigurări că Guvernul va interveni pentru a ajuta fermierii români afectați de fluxul de cereale ieftine venite din Ucraina. Totodată, el a spus că plafonarea prețurilor la unele categorii de produse alimentare va fi extinsă ca perioadă dar și în ceea ce privește categoriile vizate.
- Comisia Europeană nu a prelungit interdicția de export a cerealelor din Ucraina. Decizia CE vineri scria clar că Ucraina trebuie să aducă în 72 de ore un plan și un draft de licențiere. 4 milioane de tone de cereale ucrainene vor tranzita România? Da, prin brațul Sulina, fără a afecta portul Constanța și traficul românesc. Sunt dane în port pentru exportul fermierilor români. 8 milioane de tone de grâu au fost exportate de agricultorii români. Nu sunt probleme în port la exportul de cereale pentru fermierii români și cei ucraineni. Majoritatea contractelor au fost future încheiate de fermierii români. Au fost cozi infernale timp de 3 zile din cauza valurilor mari. După aia traficul s-a desfășurat normal.
- Pe parcursul conflictului au fost afectați sau nu fermierii români? În mare parte au fost afectați. Noi încercăm să-i sprijinim prin acte normative. Am aprobat în Guvern o hotărâre prin care subvenționăm cu 2 lei/l de motorină pentru 50% din cantitatea utilizată în 2022. Au primit și subvenție pe acciză de 1,63 lei. Au fost afectați din cauza prețului cerealelor pe plan extern. Prețul bursei acela este și majoritatea firmelor care se ocupă cu exportul au aplicat prețurile de la bursă. Vrem să luăm măsuri pentru diferența de transport suportată de fermieri la cereale, cred că vom veni cu formă de sprijin. În România a fost o producție destul de bună. În Spania, Franța, Italia a fost o secetă cruntă. Anul următor se preconizează iar o secetă la fel de mare. S-a întâmplat la nivel de bursă. Vom analiza pierderile fermierilor români.
- Sunt produsele ucrainene neconforme? Pe 30 de zile în România nu pot intra cerealele ucrainene. Ucraina trebuie să vină cu un plan să-l prezinte Comisiei Europene. La acela noi am venit cu o notă în care am solicitat introducerea unei scheme privind licențierea societăților care vor să importe cereale din Ucraina. Acelea sunt numai fermierii români. În perioada următoare. După aprobarea planului, vom discuta cu Ucraina și vom adopta o HG prin care vom sintetiza clar cine poate fi licențiat și să importe cereale din Ucraina. Un fermier care are zootehnie, spunem că are 1.000 de vaci. Va face solicitare de cereale din Ucraina. ANAF-ul va merge și va identifica necesarul și stocurile pe care le deține fermierul în România. După decizia ANAF că acea societate are stoc de materie primă de 1.000 de tone și mai e necesar pe 6 luni de încă 500 de tone, atunci Ministerul Agriculturii și ANSVSA vor da o aprobare preliminară societății agricole. Aceasta, împreună cu societatea din Ucraina, vor trebui să aducă probe la ANSVSA, va fi eliberat un document de calitate, urmând să emitem o licență de import din Ucraina. ANAF va luat datele din contabilitate.
- Cerealele vor fi aduse pentru consum uman? Vor fi aduse pentru zootehnie dar și în procesare, pentru făină, ulei, furaje animale. Majoritatea societăților din panifacție au deja stocurile pentru 6 luni. În situația asta, Ministerul și ANSVSA vor da negație pe acest lucru. Solicităm probe înainte de da licență pentru a avea o calitate a produselor. Nu vrem să aducem boli în România, nici să aibă dăunători pe teritoriul României. Sunt insecticide și nitriți aplicate în tratamentele culturilor. Pot creea boli nu numai la oameni, ci și la fermele avicole - gripa aviară, la porci pesta porcină africană. Certificatul de analiză dacă este corect, cerealele vor primi licență de import în România de către fermierii români. După ce vor tranzita România și vor ajunge la destinație, se va mai lua un set de probe, iar dacă buletinul nu iese exact ca cel inițial, acele cereale vor pleca înapoi și nu vor mai avea drept de export.
- Pe lângă produsele deja interzise, vor mai fi alte 10 produse adăugate? Vorbesc cu ministrul ucrainean, care a acceptat această schemă de interdicție pe 30 de zile. Schema propusă de Guvern a fost foarte bună. Ucraina este de acord ca pe 30 de zile să nu intre cerealele. Nu am discutat despre interzicerea altor produse. Vom discuta și cu CE despre planul de licențiere. Voi pune în discuție acolo unde România are anumite produse și grad de autosuficiență de 100% să încercăm să limităm accesul lor. Pe carnea de pui, miere, făină, mălai România are grad de autosuficiență de 100%.
- Se găsesc în magazine produse tip ulei, zahăr, făină din Ucraina. Am identificat anumite cantități dar trebuie luată o anumită măsură ca majoritatea produselor care intră în România, de ex. ulei vrac și o societate îl importă, face doar ambalare și comercializare, putem pune cheltuielile în prețul de cost al acestui produs și un adaos comercial de 5%. Este un simplu distribuitor. Avem discuții bilaterale. În cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere, venim cu o altă schemă prin care dacă importă produse din Ucraina vrac și în România nu se face decât ambalare, putem veni în fișa de cost al produsului să bage cheltuielile de ambalare, de transport și un adaos comercial de maxim 5% și atunci nu cred că va mai fi competitiv cu procesatorul român și cu grânele și floarea soarelui din România.
- Toate lumea ne spunea că produsele din Polonia șu Ungaria sunt mult mai ieftine ca în România. S-au făcut analize și pe alimentele de bază care au fost transpuse prin ordonanța pe care am dat-o privind plafonarea adaosului comercial, s-a constatat că coșul din România costă undeva la 90 de lei, în Ungaria 132 de lei, în Polonia 154 de lei. Ordonanța și-a produs efectele. Prin plafonare, roșiile românești nu sunt mai mult decât cele din Turcia, pentru că așa se întâmpla. 7 lei pe kilogram este un preț pentru că cheltuielile fermierilor români cresc.
- În urma discuțiilor bilaterale cu partea ucraineană, voi pune în discuție și interzicerea altor produse pentru a proteja fermierii români. Ungaria a interzis 24 de produse de vineri. Nu știu de ce a făcut asta vineri, pentru că 30 de zile nu puteau intra cereale din Ucraina. Probabil au făcut-o din gradul de autosuficiență. Există posibilitatea ca și noi să interzicem Ungariei să ne dea acele produse pentru care avem grad de autosuficiență. Înseamnă că Ungaria a încălcat un tratat al UE.
- Plafonarea prețului la alimente se va extinde, inclusiv lista? Am discutat cu retailerii, le mulțumesc că la aprobarea ordonanței ne-am comportat ca niște colegi. Guvernu na va lua nicio decizie decât în baza dialogului. Ne dorim prelungirea măsurilor. 60% din cele 15 categorii de produse le folosesc românii cu venituri mici și medii. Franța a preluat modelul nostru și au plafonat prețul la 5.000 de produse. În România în cele 15 categorii sunt foarte multe produse, la pâine sunt aproape 500.
- Exemplul cozonacului pentru plafonarea prețurilor. Mulți au făcut glume în media că Barbu a găsit cozonacul care să fie introdus în...Românii consumă de sărbători între 7 și 9 milioane de cozonaci. Îmi doresc ca copiii familiilor cu venituri mici și medii să nu mănânce o jumătate de cozonac, ci doi. Acest produs va fi adăugat în plafonare pe adaos comercial și alte produse pe care românii le vor folosi de sărbătorile de iarnă. Ne dorim ca aceștia să aibă niște sărbători decente și să cumpere produse la prețuri decente.
- România importă 80% din carnea de porc. În anul 2016-2017 aveam producție de 80% pentru necesarul de consum. Datele clare sunt la INS. Între 70 și 80% intră carne de porc la procesare. De aceea am lansat în România și sunt în stadiul de construcție 56.000 de locuri de cazare în sectorul suin în reproducție. În 2 ani de zile vom produce 1,8 milioane de purcei în România, lansăm încă 100.000 de locuri de cazare pentru a produce încă aproape 3 milioane, cu locurile de cazare existente vom produce în următorii 4 ani aproape 7,8 milioane de purcei în România. Salvarea unui sector suin în România nu se putea face decât prin realizarea acestor ferme de reproducție. Un purcel pe care îl importă un fermier român din UE costă 128 de euro. Unul produs în România costă 60 euro. Diferența de 70 de euro sunt pierderile fermierilor români, mai mult decât atât, cei 70 de euro pleacă din România. Sunt aproape 350 de milioane de euro care pleacă din România. Cu 10 milioane de porci în România este grad de autosuficiență, inclusiv firmele pot asigura și export de materie primă procesată în România. Am aprobat programul InvestAlim prin care am alocat o sumă de 600 de milioane de euro pentru a procesa materie primă realizată în România. Asta înseamnă patriotism economic.
- Salariul mediu în Ministerul Agriculturii? În medie, 6-7000 de lei net. Cel mai mare? Undeva la 13.000 de lei net. Salariul ministrului agriculturii e de 12.000 de lei net. Vom comasa 10 instituții din subordinea Ministerului. Vorbim de ADS, Fitosanitar, de ANZ, zona montană, partea de semințe, de laboratoare, de viticultură, OSPA, de testare a terenurilor. Oamenii nu sunt dați afară. Se desființează 300 de funcții de conducere, 54 de instituții publice și 76 de ordonatori terțiari de credite. Se vor desființa 7.000 de posturi vacante din Minister. Prin această reorganizare ai obligația să duci oamenii la nivelul instituției care s-a reorganizat la cel mai mare în plată. Facem o economie de 10 milioane de euro și peste 1.700 de angajați din Minister vor primi salariu mai mare cu media între 500 și 1.500 de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
