Exclusiv Explicația votului de la parlamentare. Profesor UBB: „Asistăm la o criză a raționalității”
Profesorul de științe politice, Sergiu Mișcoiu, a vorbit, luni, la Interviurile Digi24.ro, despre rezultatul alegerilor parlamentare și accederea în Legislativ a mai multor forțe politice extremiste care au un discurs radical. Din punctul de vedere al expertului, sunt o serie de elemente care au împins societatea către o asemenea alegere, greșelile clasei politice, nemulțumirile față de establishment și mistificarea trecutului sunt doar câteva dintre ele.
Sergiu Mișcoiu: Asistăm la criză a raționalității, a gândirii raționale, a școlii clasice și a modului clasic de a vedea lucrurile, prin înmulțirea fără precedent a influencerilor, a modului în care se informează oamenii și își creează o auto-educație în baza unor informații care nu au legătură cu nimic probat științific și rațional și acest a lucru a afectat, în mod evident, electorate din SUA, din țări europene etc. Acum se manifestă și în România și acest lucru este dublat de o respingere a sistemului. Sistem denunțat ca fiind suma tuturor relelor societății, de la corupție, la cultivarea unor interese particulare prin intermediului partidelor clasice, a instituțiilor dezavuate în care nu mai există încredere.
În societatea românească hiatul între cetățeni și decizia publică a continuat să devină tot mai important, în ciuda faptului că au existat voci care au cerut mai multă participare, un angajament civic mai implicat, o implicare cetățenească în deliberarea colectivă. O serie de măsuri au fost luate în unele țări europene și care au avut succes. Au reușit să creeze impresia, în mod real, că are un cuvânt de spus în luare unor decizii. Atunci, acest cetățean este nu înclinat să asculte o serie de chemări la voturi extreme, la salvări milenariste și este mult mai predispus să caute soluții reale și să participe la crearea unui viitor mai bun.
Digi24.ro: Am asistat la o scădere perpetuă a încrederii în instituțiile statului, impasibilitatea statului și a instituțiilor sale de a reveni în topul încrederii e un factor care a dus la rezultatul votului?
Sergiu Mișcoiu: De raționalizarea a constat în mare măsură într-o dezavuare a sistemului instituțional. Sistemul era considerat disfuncțional și care nu a aduce soluții la probleme ale cetățenilor și suprapus cu supărarea cetățenilor care interacționează cu instituțiile statului. O serie de promisiuni concrete au dus sub semnul întrebării inclusiv actele publice asupra cărora căzusem de acord cu toți, spre exemplu apartenența la valorile euro-atlantice este pusă sub semnul întrebării. UE este văzută ca un bau-bau neomarxist care va impune căsătoria persoanelor de același sex și alte astfel de teorii care sunt dezavuate de o parte a cetățenilor și care sunt considerate parte a unui sistem, a unui mecanism de drepturi pe care ar trebui să le obțină în societate cetățeni care sunt liberi și contribuabili, ci sunt considerați ca principalul factor care distruge societatea românească. Instituțiile sunt văzute ca fiind influențate de forțe din afara teritoriului. Discursul național-populiștilor merg în direcția transformării instituțiilor în instituții care să semene cu modul ancestral al oamenilor de a trăi și funcționa, lucru care este problematic, mai ales că noi nu știm cum trăiau strămoșii noștri și cum își organizau viața. Chiar dacă am ști, ar fi extrem de greu să ne adaptăm viața unor standarde de viață neolitice. Adepții unui acest fel de gândire cred că lucrurile sunt spuse așa cum ar trebui spuse și votul în favoarea unor asemenea partide este un act de răzbunare, nu rezultatul unui raționament chibzuit al cetățenilor.
Digi24.ro: Asistăm la o impregnare a discursului public a noilor lideri politici cu noțiuni mistice, cu lucruri care nu par că țin de teluric. Cum vă explicați acest fenomen
Sergiu Mișcoiu: Este evident că un asemenea discurs face apel la credințele profunde ale cetățenilor, vine să arate că liderii săi sunt oameni că și ceilalți, care țin post, care se roagă, care cred în ajutorul divin, merg pe linia lui Călin Georgescu, care după turul întâi a ținut un discurs în care spunea că Dumnezeu a ajutat tabăra sa să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale și un asemenea tip de discurs face apel la acele credințe care până acum nu mai puteau fi invocate. Acum 10 ani dacă spuneai așa ceva în politică, te autoridiculizai. Scorul pe care-l obții în alegeri este rezultatul unui mecanism electoral pe care-l pui în acțiune și la care participă cetățenii. Ceea ce avem acum dovedește că ne adresăm unui public pe care ni-l dorim din ce în ce mai puțin educat, pe care politicienii îl văd din ce în ce mai puțin capabil să decidă pe baza unor semne care vin din zona socială și încurajăm pe acești oameni să își arunce destinul în mâinile divinității sau ale hazardului. Ceea ce nu mergea acum 10-15 ani, pare că acum corespunde perfect unei cerințe a unui anumit timp de electoral și aici vina principală este a noastră, a tuturor, a sistemului de educație, plecând de la educația primară și a instituțiilor statului care nu au reușit să impună în spațiul public și în instituțiile de educație un discurs rațional care să limiteze aceste tipuri de construcții mentale și referințe absolut iraționale la fapte care nu au legătură cu realitatea.
Digi24.ro: Dacă e să analizăm în profunzime discursul noilor lideri vedem că este în contradicție cu valorile creștine. Pare că asistăm la ocultism, misticism, nu la un discurs bazat pe cuvântul biblic. Populația din România este majoritar creștin ortodoxă, ne așteptam să vedem o înțelegere a faptului că acest discurs nu este în concordanță cu valorile creștine.
Sergiu Mișcoiu: Evident că nu este în concordanță și tocmai faptul că nu este în concordanță, reprezintă un atu pentru grupurile respective și aici este paradoxul. Vedem că o mare parte se declară creștini ortodocși sau creștini. Totuși, jumătate dintre aceștia nu sunt practicanți ai ritualilor. Politicienii cu ale lor cruci de la cer la pământ au rupt lanțul dintre credință și instituția bisericească. Există un sincretism între ritual și modul de manifestare ancestral al credinței, mai ales în mediul rural, care sunt repetitive și care au îndepărtat o bună parte a credincioșilor. Avem elemente ale dacopatiei, ale cultului pământului. Vine în contradicție cu valorile creștine. Și, peste acestea, vine un fel de ideologie de tip new age, care amestecă trăirile intense, energiile, toate formele de împăcare cu natura. Avem un fenomen de identificare a oamenilor cu discursuri perfect ilogice. La domnul Georgescu emiterea acestor semnale par credibile pentru că nu vin din partea unui hipiot exaltat sau a unui pustnic. Pare că vin din partea unui om educat și pare să fie din interiorul sistemului și creează această fantasmă a mântuirii prin adeziunea la profet.
Digi24.ro: Este și o formă prin care românii încearcă să-și caute o notă de excepționalism?
Sergiu Mișcoiu: Toate popoarele se cred popor ales și în toate mitologiile populare vom avea această dimensiune, inclusiv în SUA care sunt formate dintr-un amestec de populații venite relativ recent acolo. Peste Ocean există fundamente ale alegerii, dacă ne uităm inclusiv la mormoni cu continuitate în Vechiul Testament. Nu cred că românii fac excepție. A apărut cu mai mare pregnanță în această perioadă cu conflicte în interiorul societății, nemulțumiri. Avem acum un discurs care pune accent pe unicitatea românilor, mai ales că Uniunea Europeană pare multora un unison care cere să ne contopim, un creuzet în care identitățile sunt rarefiate, deși sloganul UE este unitate în diversitate și există politici ale UE pentru promovarea identității naționale, etc. Totuși, în ciuda acestui fapt căutăm o unicitate pe care nu putem să o regăsim în prezent, nu o putem găsi în trecutul recent, ci trebuie să o proiectăm imaginar pe o filieră a eroilor actuali care se bazează pe continuitatea trecutului. Care se bazează pe o legătură directă cu divinitatea care trebuie probată. De aici și discursul privind primii oameni care erau români, piramidele care erau în România, Issus care este român și toate lucrurile care ne răspund la întrebarea „ce și cine suntem noi”, o întrebare care se punea și ieri și alaltăieri, nu este nouă, dar căreia până acum răspunsurile raționale, documentate istoric și care duceau la anumite posibilități de identificare nu doar ca români, ci ca și român și european, român și ateu, etc. Avem aceste discursuri extrem de îngrijorătoare pentru că ele generează comportamente politice de tip extremist.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News