Exclusiv Bogdan Aurescu, la Interviurile Digi24.ro: MAE găzduiește Conferința pentru Moldova împreună cu colegi din Franța și Germania

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a explicat la Interviurile Digi24.ro cum ajută țara noastră Republica Moldova, în contextul în care în perioada următoare MAE găzduiește la București „Conferința internațională privind crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova”. Aurescu a vorbit și despre întâlnirea avută cu omologul său maghiar în care i-a cerut acestuia ca oficialii care vin în România să aibă o conduită corespunzătoare, dar și despre disputa dintre România și Ucraina pe Canalul Bâstroe, folosit acum de ucraineni pentru tranzitul cerealelor.

Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Principalele declarații:

• Platforma de sprijin pentru Republica Moldova. O inițiativă comună a României, Germanie și Franței, care a plecat de la nevoile actuale ale Republicii Moldova. Mai ales după declanșarea războiului, efectele au dus la agravarea unor situații de criză. De la situația socială, din cauza valului de refugiați, ceea ce înseamnă cheltuieli importante, efecte economice, de asemenea dificultăți legate de inflație, la care se adaugă o criză energetică. Deci, un cumul de situații de criză care au determinat o situație greu de gestionat. În acest context, ne-am gândit la acest instrument. Vom punem accentul în cadrul acestei conferințe pe care o găzduiesc la București pe al doilea palier (primul palier la conferința de la Berlin - am strâns aproape 695 de milioane de euro) pe asistența pentru reforme. Au fost create 5 grupuri de lucru la Berlin. Elementul nou care a apărut este decizia Consiliului European prin care s-a acordat Republicii Moldova statutul de candidat. În acea opinie a Comisiei, există o serie de repere care trebuie îndeplinite din punct de vedere al Republicii Moldova. Acest set de pași care trebuie îndepliniți se referă la situația specifică Republicii Moldova: lupta împotriva corupției, reforma adiminstrație, managementul finanțelor publice. Vor participa la această conferință de la București reprezentanți ale statelor europene, reprezentați ai statelor G7, ai instituțiilor europene și financiare internaționale. Împreună vom analiza ceea ce trebuie să facem ca Republica Moldova să fie mai rezilientă. Este un cadru util prin care canalizăm atenția comunității internaționale și ajutăm acest proces de reformă care este în obiectivele guvernării de la Chișinău. 
• Contribuția României la decizia de a accepta Republica Moldova în UE: Este în primul rând meritul autorităților de la Chișinău. Am ajutat. Președintele României a avut un rol foarte important. În martie, la Summitul de la Versailles, toată atenția era acordată Ucrainei, la insistența președintelui României a fost introdusă în declarația finală a summitului și o referire la Republica Moldova și Georgia. A fost și un sprijin tehnic, pentru că am contribuit la completarea chestionarului trimis de autoritățile de la Chișinău. Noi, în continuare, și în plan bilateral vom sprijini așa cum putem pe baza solicitării colegilor de la Chișinău. Am ajutat și Georgia pe anumite chestiuni punctuale cerute de coelgii de la Tbilisi.
• Întâlnirea cu ministrul de externe maghiar: Am vorbit despre vizitele private ale unor oficiali maghiari în România și despre tabăra de vară de la Tușnat și am arătat care sunt sensibilitățile României și așteptarea ca discursul public să se încadreze în parametrii tratatului de bază. Și răspunsul a fost unul pozitiv. Vom vedea care e conduita oficialilor ungari. Am discutat despre cum să celebrăm parteneriatul strategic la 20 de ani, inclusiv deschiderea unei camere de comerț la Budapesta. Avem schimburi comerciale în creștere, dar trebuie să echilibrăm deficitul pentru că avem un deficit de 2,5 miliarde de euro noi România și mai puține investiții în Ungaria decât are Ungaria în România. Am vorbit si despre cum să facem ca traficul de la frontieră să fie mai ușor, să eliminăm o serie de blocaje. Am discutat și despre securitatea energetică pentru că Ungaria este un stat extrem de dependent de Rusia și e în avantajul României să sprijine Ungaria să scape de această dependență.
• Atitudinea oficialilor maghiari în România: Atunci când mă refer la păstrarea dialogului în parametrii, cred că lucrurile sunt foarte clare. Ceea ce noi ne dorim este ca parteneriatul strategic cu Ungaria să fie unul de construcție, unul pozitiv. Avem interese și obiective comune. Este important ca acestă relație este una care se dezvoltă într-o cheie pozitivă.
• Canalul Bâstroe, dispută între Ucraina și România, folosit acum pentru tranzitul cerealelor. Este o rută pe care se pot tranzita vase cu capacitate realitv mică și care a fost în centrul unei dispute din rațiuni de mediu pentru că există un impact de mediul substanțial care se va produce dacă acest proiect va trece în etapele superioare de dezvotlare. În ceea ce privește canalul Chilia trebuie să spun că trecerea este liberă pentru navele sub pavilion ucrainean și român, pentru alte nave e nevoie de acordul părților. Din acest punct de vedere, ținând cont de situația deosebit de dificilă a Ucrainei, și noi am ajutat Ucraina și o ajutăm în continuare atât pe cale rutieră, feroviară cât și prin porturi, lucrăm la dezvoltarea capacităților pentru a face față unei cantități mai mari de grâne, având în vedere aceste aspecte, am dat consimțământul nostru pentru tranzitul sub pavilion terț pe canalul Chilia, rezervându-ne în același timp poziția cu privire la aspectele care țin de conformitatea cu dreptul internațional al mediului referitor la dezvoltarea canalului Bâstroe. Pentru navele sub pavilion terț, noi am acordat deja consimțământul părții române pentru acest tranzit, fiind vorba despre tranzitul de cereale care este absolut crucial să ajungă la destinații. E o situație excepțională pe care am tratat-o ca atare. Înțelegem astfel să sprijinim Ucraina într-un moment extrem de dificil. 
• Crime de război în Ucraina, dosar deschis de Parchet. Doamna procuror Scutea a explicat foarte clar despre ce e vorba. Este vorba despre punerea în aplicare a procurorii români a unui principiu al universalității jurisdicției penale cu privire la infrațiuni foarte grave, în cazul de față crime împotriva umanității. În astfel de situații nu este neapărat necesar să existe victime în rândul cetățenilor români. Și alte state au procedat la fel. E un spijin care se alinează la demersurile pe care deja le-am făcut. 
• Date despre români care să participe în ostilități nu avem informații. Am văzut că ministerul rus al Apărării susține că a neutralizat mercenari români, noi am arătat foarte clar că MAE nu deține astfel de date. Nu știm dacă aceste informații sunt reale sau nu. Și în trecut s-a mai încercat cu astfel de informații. Nu cred că trebuie să acordăm foarte multă atenție acestor infromații. Eu cred că este un exercițiu al propagandei ruse. Pe de altă parte, în armata ucraineană, nu este exclus să fie și cetățeni ucraineni de etnie română.