ZIUA REGALITĂȚII. Palatele Regilor României
Când Regele Carol I a ajuns în România, în anul 1866, nu a găsit nici o reşedinţă care să se ridice la rangul unui domn. Aşa că, şapte ani mai târziu începeau lucrările la castelul Peleş, un simbol al unui nou început pentru o Românie modernă. Locul ales, Sinaia, l-a fermecat pe rege din primul moment.
„La 1883, Castelul Peleş se număra printre cele mai moderne din Europa. Era singura reşedinţă europeană dotată cu încălzire centrală, avea curent electric, telefon şi apă curentă”, Gabriel Dascălu, referent Relații Publice la Muzeul Național Peleș.
Aici s-a luat una dintre cele mai importante decizii istorice: România avea să-și păstreze neutralitatea în primul război mondial. Întâlnirea a avut loc în sala de muzică, transformată pentru o zi într-o încăpere pentru întâlniri oficiale. În locul instrumentelor muzicale, a fost adusă o masă mare cu postav verde, la care s-au așezat primul-ministru I. C. Bratianu, miniștrii în funcție, șefii tuturor partidelor și regele. Au discutat mult și nu a fost o hotărâre ușor de luat. Regele semnase un acord cu Puterile Centrale, pe care îl reînnoise de două ori.
„Dorinţa sa era ca România să intre în război de partea acestora. Însă decizia politicienilor români a fost cu totul alta. La încheierea lucrărilor regele a declarat: Sunt rege constituţional şi mă supun dorinţei poporului”, mai spune Gabriela Dascălu.
Aceeaşi sală era locul în care Regina Elisabeta îşi petrecea mare parte din timp. Iubea literatura şi arta. Cânta la pian, orgă şi clavecin, picta şi scria. Şi era mereu înconjurată de artiştii vremii.
„Muzicieni care îi vor datora reginei celebritatea precum George Enescu, pe care îl va numi copilul său sufletesc. Vitraliile sunt dedicate poetului Vasile Alecsandri, care i-a fost reginei colaborator literar”, adaugă Gabriela Dascălu.
Dacă la Peleș familia regala locuia aproape jumătate de an, reședința oficială se afla la București, la Palatul Regal. Fosta Casă Golescu fusese transformată radical. Aici Carol a semnat actul de proclamare a României ca Regat și, tot aici, două luni mai târziu, pe 10 mai, a avut loc a doua parte a ritualului încoronării.
„Printr-un adevărat ceremonial trăsurile au mers la Palatul Regal din Calea Victoriei. Acolo, în sala tronului, s-a desfăşurat ceremonialul încoronării regelui şi a reginei Elisabetta”, Diana Mandache, istoric al regalității.
În prezent, nu întâmplător, Palatul Regal adăpostește Muzeul de Artă al României. Regele avea o colecţie impresionantă de tablouri, era pasionat în special de pictura spaniolă. Unul dintre tablourile sale preferate o reprezintă pe Sfânta Magdalena şi datează de la mijlocul secolului XVII.
Cele 214 tablouri ale Regelui Carol I, foarte valoroase, au fost punctul de plecare pentru înființarea celui mai mare muzeu de artă din România.
O altă reședință a familiei regale a fost Palatul Cotroceni, aici s-au stabilit Ferdinand și Maria. Desemnat prinț moștenitor pe când avea 23 de ani, Ferdinand a devenit rege la 49 de ani. În tot acest timp s-a pregătit pentru misiunea ce i se încredințase.
„Ferdinand a fost un erudit. A avut talent nu numai pentru botanică, dar şi pentru ştiinţele juridice şi limbile clasice”, mai spune Diana Mandache.
Se spunea despre el că era timid și retras, iar Carol i-a fost un mentor sever. Avea puține momente în care se putea bucura de pasiunile sale.
Tot la Cotroceni avea și biblioteca sa preferată: 4.000 de volume, dintre care cele mai multe tratau domeniul de care era pasionat, botanica. Diferența dintre încăperile regelui și ale reginei este vizibilă: de la spații întunecoase și austere, la camere largi și luminoase.
În acelaşi stil cald şi luminos este decorat şi dormitorul Reginei. Aici mai exista şi un portret al ei din tinerețe.
„Era ca un înger blond, asta era caracterizarea, şi cu ochii albastru-violet. Avea o culoare a ochilor foarte rară şi era considerată una dintre frumuseţile Europei”, afirmă Ştefania Ciubotaru, doctor în istorie.
Cel mai important loc din Palat este sufrageria regală, în care s-a luat una dintre deciziile politice capitale pentru România, în 1916: intrarea în război alături de Antanta. O hotarâre greu de luat pentru rege, care a decis astfel ca România să lupte împotriva țării natale. Motiv pentru care a fost renegat de familia sa din Germania. Decizia regelui a împlinit însă visul dintotdeauna al românilor și a făcut posibilă Marea Unire.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
