ZIUA REGALITĂȚII. Monarhia a conectat România la Europa

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Numită iniţial de Hohenzollern, dinastia primeşte în timpul Primului Război Mondial numele „de România", nume pe care familia regală îl foloseşte până astăzi.

Carol I făcea parte din ramura Sigmaringen a familiei Hohenzollern, familie din a cărei ramură principală se trăgea regele Prusiei, Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al Prusiei şi un personaj influent în lumea germană.

Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte. În 1866, împăratul Napoleon al III-lea a fost foarte încântat ca la Bucureşti să domnească o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac.

Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică, principesa Maria, s-a stins în 1874, la numai 3 ani.

Aşa că, pentru asigurarea succesiunii la Bucureşti, este ales nepotul lui Carol I, principele Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern.

Ferdinand se va căsători în 1893 cu Maria de Edinburg, cu care a avut şase copii. Viitoarea regină a României leagă dinastia de la Bucureşti de amilia regală britanică, dar şi de familia Romanovilor, ţarii Rusiei. Tatăl Mariei, Alfred de Saxa Coburg Gotha era fiul reginei Victoria a Marii Britanii. Prin mama sa, Maria Alexandrovna, Regina Maria era nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi verişoara ţarului Nicolae al II lea. Aceasta a fost combinaţia dinastică ce a înclinat mult balanţa alianţelor României în timpul primului război mondial şi a ajutat mult şi la recunoaşterea Marii Uniri la Versailles, în 1920.

Legăturile europene ale dinastiei „de România" s-au completat şi prin căsătoria principelui moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II lea, cu principesa Elena a Greciei. Ea era fiica regelui Constantin I al Greciei, nepot al lui Christian al IX-lea al Danemarcei. Regele Carol II şi regina Elena au avut un singur fiu, pe Mihai, născut la 25 octombrie 1921.

Regele Mihai I a domnit în două rânduri, prima dată între 1927 şi 1930, apoi de la 6 septembrie 1940 până în 1947. La nunta verişoarei sale, principesa Elisabeta a Marii Britanii, din noiembrie 1947, se logodeşte cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei şi cu cea a Portugaliei. S-au căsătorit un an mai târziu şi au avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.

Regele Mihai a desemnat-o drept moştenitoare a coroanei pe prima fiică, principesa Margareta. Pentru că aceasta nu are copii, primul în ordinea succesiunii la tron este principele Nicolae, în prezent de 28 de ani, fiul principesei Elena şi al lui Leslie Robin Medforth-Mills.