ZIUA REGALITĂȚII. Monarhia a conectat România la Europa

Primarul Băluță renunță la Planșeul Unirii și lansează din nou acuzații către Nicușor Dan

Zeci de mașini au fost vandalizate într-o parcare din Sectorul 4. Ce mesaj a fost scrijelit pe vehicule

Membrii unui echipaj de pe ambulanță din Gorj au luat o pauză în timpul unei misiuni de urgență. Motivul ireal pe care l-au invocat

Amenințări cu arma într-o patiserie din Cluj. Patru bărbați au fost reținuți de polițiști

Un copil de 12 ani din Alba a ajuns la spital după ce stâlpul unui panou de baschet a căzut peste el

Rareș Bogdan îi ia din nou apărarea lui Iohannis

Plan de urgență în caz de cutremur, în spitale și primării

Tristan Tate a mers la sediul ANABI ca să-și revendice bolizii de lux

Craiova a furat startul la pregătirile de Crăciun

Numită iniţial de Hohenzollern, dinastia primeşte în timpul Primului Război Mondial numele „de România", nume pe care familia regală îl foloseşte până astăzi.

Carol I făcea parte din ramura Sigmaringen a familiei Hohenzollern, familie din a cărei ramură principală se trăgea regele Prusiei, Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al Prusiei şi un personaj influent în lumea germană.

Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte. În 1866, împăratul Napoleon al III-lea a fost foarte încântat ca la Bucureşti să domnească o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac.

Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică, principesa Maria, s-a stins în 1874, la numai 3 ani.

Aşa că, pentru asigurarea succesiunii la Bucureşti, este ales nepotul lui Carol I, principele Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern.

Ferdinand se va căsători în 1893 cu Maria de Edinburg, cu care a avut şase copii. Viitoarea regină a României leagă dinastia de la Bucureşti de amilia regală britanică, dar şi de familia Romanovilor, ţarii Rusiei. Tatăl Mariei, Alfred de Saxa Coburg Gotha era fiul reginei Victoria a Marii Britanii. Prin mama sa, Maria Alexandrovna, Regina Maria era nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi verişoara ţarului Nicolae al II lea. Aceasta a fost combinaţia dinastică ce a înclinat mult balanţa alianţelor României în timpul primului război mondial şi a ajutat mult şi la recunoaşterea Marii Uniri la Versailles, în 1920.

Legăturile europene ale dinastiei „de România" s-au completat şi prin căsătoria principelui moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II lea, cu principesa Elena a Greciei. Ea era fiica regelui Constantin I al Greciei, nepot al lui Christian al IX-lea al Danemarcei. Regele Carol II şi regina Elena au avut un singur fiu, pe Mihai, născut la 25 octombrie 1921.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Regele Mihai I a domnit în două rânduri, prima dată între 1927 şi 1930, apoi de la 6 septembrie 1940 până în 1947. La nunta verişoarei sale, principesa Elisabeta a Marii Britanii, din noiembrie 1947, se logodeşte cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei şi cu cea a Portugaliei. S-au căsătorit un an mai târziu şi au avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.

Regele Mihai a desemnat-o drept moştenitoare a coroanei pe prima fiică, principesa Margareta. Pentru că aceasta nu are copii, primul în ordinea succesiunii la tron este principele Nicolae, în prezent de 28 de ani, fiul principesei Elena şi al lui Leslie Robin Medforth-Mills.