Vreau să știu! - Cum ar vrea profesorii să arate sistemul de învățământ românesc

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

„Învăţământul românesc este subfinanţat. Asta este problema capitală. Au fost foarte mulţi oameni care au avut idei şi l-au părăsit din cauza lipselor materiale: dotări şi salarii”, spune Ion Băraru, profesor de fizică.

„Programa este foarte încărcată. Este nevoie să fie simplificată și chiar regândită un pic pentru că acum, la matematică cel puțin, avem nevoie de exerciții mult mai practice. Trebuie să ne îndepărtăm puțin de gândirea algoritmică de fel și fel de rețete de a rezolva un exercițiu. Elevul trebuie să gândească. În final, acesta este scopul matematicii”, adaugă Alina Grecu, profesor de matematică.

„Printre aspectele care ar trebui schimbate în sistemul de învățământ se numără cantitatea de informație care este transmisă elevilor, trebuie redusă, trebuie făcută o selecție și actualizată. De asemenea, modul de transmitere al informației. Trebuie și el schimbat pentru a fi cât mai atractiv pentru elevi”, subliniază Marilena Vasile, profesor de limba și literatura română.

„Numărul de ore alocat ştiinţelor e bun, e mare şi dă rezultate. După părerea mea, comparat cu vestul, suntem nişte oameni, tehnic vorbind, bine pregătiţi. Care e problema? Un om din vest este ancorat în realitate. El va înţelege de ce a învăţat acel lucru şi unde se aplică şi la ce se foloseşte. Noi suntem nişte teoreticieni”, spune Cristian Frâncu, profesor de informatică.

„Cred că toţi angajatorii îşi doresc angajati care vin de pe băncile şcolii, tineri responsabili, care să îi respecte pe ceilalți, care să respecte legile, care să aibă dragoste de muncă şi de studiu și de autodepăsire. În ce măsură, întreb eu, şcoala romanească sau școala în general, școala tradițională, învățământul tradițional se concentrează și asupra acestor valori?”, menționează Ana Maria Brezniceanu, fondatoare şcoală privată.

„Să ajungem şi noi la standarde europene, standarde normale, în care copiii să se simtă confortabil, să aibă toate condiţiile de la căldură, lumină, mobilier, materiale didactice şi aşa mai departe, să vină cu drag la şcoală”, susține Paula Stecoza, directoarea Şcolii Aşchileu din Cluj.