Votul în timpul dictaturii roşii. La alegerile din 1946, scorul s-a inversat din pix

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Cine nu e cu noi e împotriva noastră. Alegerile libere au fost lichidate, trăiască alegerile impuse de partidul unic! Așa putem rezuma desfășurarea scrutinelor între anii 1945 și 1989. Școliți la Moscova, primii lideri comuniști din România au folosit alegerile ca pretext pentru a se legitima, pentru a dovedi legătura strânsă dintre partid și popor.  

Primul scrutin de după cel de-al doilea Război Mondial a avut loc la 19 noiembrie 1946. Legea electorală prevedea un parlament unicameral, iar Senatul era desfiinţat fiind considerat reacţionar.

Nu mai era loc de emoții. Deși Partidul Național Țărănesc a câștigat alegerile cu peste 70%, liderii impuși de Moscova au falsificat rezultatele în mod grosolan.

„Au inversat pur şi simplu scorul. S-a făcut din pix. Confirma ce spusese Stalin, chiar cu un an înainte, nu contează cine votează, ci cine numără voturile. Alegerile din 1946, deşi se ştia că au fost falsificate şi trucate, din păcate, au fost acceptate de către puterile occidentale. Regele a fost nevoit să deschidă Parlamentul”, spune istoricul Dan Fălcan.

Scrutinul din anul 1946 a marcat acapararea totală a puterii de către comuniști, instalată prin forță la 6 martie 1945.

Și tot în 1946, a fost pentru prima și ultima oară când liderii comuniști au raportat un scor de "numai" 80% pentru Blocul Partidelor Democrate, controlat de tovarășii partidului unic. De altfel, comuniștii nu s-au prezentat niciodată singuri în alegeri.

După modelul sovietic, s-au unit cu partide satelit, pentru a crea iluzia unei reprezentări cât mai mari. Începând cu anul 1948, comuniștii au câștigat alegerile cu peste 90% din numărul de voturi, o tradiție care a continuat până în 1989.

De-a lungul timpului, comuniştii au avut grijă să păstreze o aparenţă de democraţie. Oficial, oricine se putea înscrie în cursa electorală. În realitate, toţi candidaţii erau propuşi de partidul unic, iar fără avizul conducătorilor nimeni nu apărea pe liste.

Tovarășii care ocupau funcții importante nu erau altceva decât niște simple marionete pentru Nicolae Ceaușescu. Dictatorul a introdus un mecanism pentru a se asigura că nimeni nu va fi vreodată mai puternic decît el.

Ceaușescu a fost ales de către Marea Adunare Națională ca președinte al țării în 1974, fiind elogiat pentru realizarile mărețe și în aplauzele tovarășilor de la partid.

Anihilarea opoziției, cenzurarea presei, subordonarea tuturor instituțiilor sau epurarea elementelor dușmănoase. Sunt câteva dintre strategiile electorale folosite de comuniști. Românii erau chemați să fac act de prezență la urne degeaba, rezultatul se știa dinainte, timp de 45 de ani nu au existat surprize.