Vlad Nancă: Arhitectură, spațiu, modernism
Arhitectură, spaţiu, modernism - cu aceste cuvinte îşi defineşte lucrările Vlad Nancă, unul dintre cei mai iubiţi autori de artă contemporană din România. Chiar dacă nu aţi văzut vreodată operele lui Vlad Nancă, multe dintre ele vă vor părea cunoscute. Vedeţi de ce şi aflaţi ce lucrare a donat Vlad Nancă pentru Crucea Roşie în materialul video de mai jos.
Născut în 1979 şi absolvent de Fotografie şi Imagine la Universitatea Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, Vlad Nancă s-a afirmat ca artist la începutul anilor 2000. Cu expoziţii personale la Bucureşti, Stuttgart, Viena, Sibiu, Bergamo, Trento şi Berlin, multe altele colective, Vlad Nancă i-a făcut deja pe critici să îl asemene cu Brâncuşi. Amândoi valorizează verticala, spaţiul dintre obiecte şi spaţiul din interiorul obiectelor. Aer, lumină, linii de forţă. Nimic în plus.
Vlad Nancă: Cercetarea mea e focusată pe secolul XX, modernismul secolului XX. Sunt foarte interesat de spaţiul care este la limita dintre natură şi spaţiul construit, modernism, arhitectură şi spaţiu.
Ca şi Brâncuşi, Vlad Nancă s-a remarcat iniţial prin controverse. Sculptorul a scandalizat Parisul în 1920, cu a lui "Prinţesă X", un fallus stilizat, iar în 1926, lumea întreagă, cu celebrul proces deschis vămii de la New York, alături de Marcel Duchamp, pentru că "Pasărea în spaţiu" a fost taxată pe nedrept la rubrica "ustensile de bucătărie şi echipament medical"; vameşii nu văzuseră nici o pasăre, ci doar un obiect ciudat, de bronz, lung de un metru şi jumătate. Nici n-aveau cum. Brâncuşi sculpta idei. Vlad Nancă înfăţişează vizual întrebări. Pe alte teme, dar la fel de scandaloase. Aşa de pildă "Nu mai ştiu din care Uniune vreau să fac parte" din 2003.
Vlad Nancă: Am inversat culorile a două steaguri şi am făcut steagul Uniunii Europene, stelele galbene pe fundal roşu, şi secera cu ciocanul cu culoarea galbenă pe steagul albastru. În 2004, era expusă într-o expoziţie de artă în spaţiu public la Bratislava, era expusă pe un panou publicitar, şi preşedintele Uniunii Europene atunci, Pat Cox era în vizită pt primele alegeri pentru Parlamentul European în Slovacia, a avut un comentariu public legat de a face sau a nu face o comparaţie între Uniunea Europeană şi ceea ce a însemnat Uniunea Sovietică.
Oficialul european a spus textual că panourile sunt o jignire la adresa a tot ce înseamnă Uniunea Europeană pentru că ideile care stau la baza ei sunt exact opusul totalitarismului practicat în comunism.
Vlad Nancă: Pur şi simplu încercam să lansez o dezbatere legată de nevoia României de a fi la adăpostul unei puteri mai mari.
Lucrarea irită şi astăzi, dar autorul ei, european convins, şi-a nuanţat pasiunea pentru controverse. Ideile s-au distilat. Exprimă esenţa. Exact aşa este "Bloc de desen. Femeie şi Bărbat" - lucrarea donată pentru Crucea Roşie, cea care va fi vândută la licitaţie în data de 2 iulie pentru finanţarea programelor de educaţie sanitară.
Cine a făcut şcoală în România anilor '70 sau '80, e imposibil să nu fi făcut cunoştinţă cu cele două personaje de pe coperta blocului mare de desen.
Vlad Nancă: Lucrarea face parte dintr-o serie mai mare de lucrări de ale mele în care extrag personaje din desene arhitecturale. În schiţele de arhitectură se folosesc personaje, stilizate de fiecare autor în felul lui, pentru a da scară clădirilor propuse. Şi atunci gestul meu este de a extrage aceste personaje, de a le mări la scară umană, 1 la 1, practic le readuc la viaţă. Ideea e că pt clădire există şansa de a fi construite, dar personajele rămân uitate în schiţe. Am extras un bărbat şi o femeie împreună. Am ales să donez lucrarea asta pt că e vorba de un cuplu apropiat chestiunea asta ne-a salvat în perioada asta. Apropierea este un lucru un lucru pozitiv. Se vorbeşte mult de distanţarea socială.
Amintirile din "Epoca de Aur" şi reflexele lor în prezent sunt altă preocupare constantă a lui Vlad Nancă. În 2003, artistul a nemurit în bronz teribilii "adidaşi" ai penuriei din anii' 80 - adică picioarele de porc pentru care oamenii stăteau la coadă, carne de calitate fiind rară. Dar nu oricum, ci împodobiţi cu logo-ul inconfundabil.
Vlad Nancă: E bine când există gânduri precum "Era mai bine înainte", "Ceauşescu a făcut, a dres", e bine să ne amintim de adidaşii de pe vremea aceea, şi e bine să existe şi o critică faţă de consumerismul acesta obsesiv.
Seria amplă dedicată umilelor maşini Dacia, Home sweet home/ Casa dulce casă, sub formă de colivie + papagal, comemorarea Revoluţiei Române printr-un fular uriaş tricotat LIVE de-a lungul săptămânilor de expoziţie poziţie şi artistul înfăşurat în el, cum suntem toţi sub strânsoarea imaginarului colectiv, suporturile de flori minimaliste, atât de familiare, dar şocant de surprinzătoare - imagini de gândit şi spaţiu de respirat. Vlad Nancă.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
