Alegătorii din Cârţişoara, mândri de renumele comunei lor, pentru că acolo s-a nascut Badea Cârţan, pun rezultatul alegerilor pe seama destinului.
„Era de aşteptat, după atâţia ani, să se întâmple şi lucrul ăsta”, spune un localnic.
„Foarte bine că a câştigat el, să rămână ca un moştenitor pe-aici, pe la noi, prin comuna asta”, comentează un altul.
Votanţii din Cârţişoara au mai avut ocazia să-l voteze pe Vasilică Sorin Cîrţan încă de două ori, dar l-au ocolit. La a treia candidatură, s-au decis să-i dea o şansă strănepotul păstorului Badea Cârţan, care în urmă cu 120 de ani a mers pe jos până la Roma. Edilul ales are deja planuri pentru comună.
„În primul rând, reţeaua de canalizare care este nefinalizată... Eeţeaua de apă, drumuri, mai trebuie o clasă la şcoală”, enumeră Vasilică Sorin Cîrţan.
Badea Cârţan nu a avut copii, însă fraţii săi, da.
„Badea Cârţan a avut şase... şapte fraţi, în total, cu persoana lui. Urmează străbunicul meu, bunicul meu, tatăl meu, acesta sunt eu, stră-stră-strănepotul lui Badea Cârţan”, îşi explică descendenţa viitorul primar din Cîrţişoara.
Sorin Cîrţan crede că trăsăturile de familie nu s-au pierdut până la el: „Zic că, totuşi, este o trăsătură a feţei care mă aseamănă cu Badea Cârţan.”
Strămoşul noului primar din Cîrţişoara a marcat istoria românilor la sfârşitul secolului al XIX-lea.
„Gheorghe Cârţan, zis Badea Cârţan, a rămas în istorie ca un român, un român simplu, un păstor, care a transportat peste munţi clandestin peste 200.000 de cărţi pentru tinerii elevi şi studenţi din Transilvania, interzise de autorităţile austriece. A călătorit pe urmele strămoşilor poporului român. Şi-a dorit să vadă Roma şi a ajuns la Roma”, spune istoricul Teodora Helju.
Primul lucru pe care noul primar vrea să îl facă după învestitură este să redeschidă muzeul lui Badea Cârţan, închis pentru renovări de mai bine de doi ani.