SPECIAL. Istoric: Miza zilei de 23 august 1944 înseamnă valorizarea, interpretarea și discutarea consecinţelor

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

La cafea printre șerpi, șopârle și tarantule. Experiența trăită de clienții cafenelelor exotice

Istoricul Cosmin Popa a spus că miza discuțiilor despre 23 august 1944 nu este neapărat de a afla „amănuntele minut cu minut”, ci, mai important, „valorizarea, interpretarea și discutarea consecinţelor”.

„Din perspectiva comunizării, 23 august n-a avut niciun impact. Comunizarea s-a făcut când interesele URSS au cerut-o şi anume sfârșitul lui 1947, indiferent de ţările care au fost comunizate au ieşit din război sau s-au comportat în război. Din acest punct de vedere, 23 august 1944 nu a avut niciun efect. A discuta despre 23 august ca despre momentul care a salvat România de la extincţie e o exagerare”, a afirmat istoricul.

Cosmin Popa a adăugat că această zi are o importanță, însă nu covârșitoare. Elena Vijulie a precizat că 23 august 1944 nu a salvat România de la extincție.

„Dar cred că putem fi de acord că a salvat România de la distrugerea fizică, pentru că transformarea teritoriului într-un teatru de operațiuni unde s-ar fi intersectat în conflict trupele naziste și sovietice ar fi dus la pagube uriașe”, a spus realizatoarea campaniei.

Istoricul Cosmin Popa a explicat cum a fost eliminat rolul regelui Mihai în ziua de 23 august de către comuniști.

„Rolul regelui a fost eliminat pe cale de consecinţă, în virtutatea comandamentelor ideologice. Istoria o fac masele şi nu personalităţile. Sovieticii au agreat într-o primă fază semnificația politică a actului de la 23 august, n-a fost importantă pentru dinamica din Partidul Comunist. În momentul în care comunismul românesc se întărește, 23 august 1944 capătă importanță în dinamica politică internă”, a spus el.

„Într-un regim totalitar, trecutul devine din ce în ce mai imprevizibil”, a menționat Cosmin Popa.

Odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, comunismul din România a căpătat alte nuanțe. De altfel, dictatorul a adoptat cultul personalității și și-a asumat un rol de pacificator în timpul invadării Cehoslovaciei.

„Ceaușescu a preluat o tradiţie construită, cel puțin la bază, de Gheorghe Gherghiu Dej, care pleca de la exemplul fratelui mai mare și mai curajos al acestuis: Tito”, a mai spus istoricul Cosmin Popa.