SPECIAL. 27 martie 1918. Istoria Basarabiei, la Digi24

Aliată a Antantei, adică a Franţei, Angliei şi Rusiei Ţariste, România renunța la neutralitate în 1916 și intra în război cu speranţa că va recupera Transilvania de la Imperiul Habsburgic. Basarabia, parte a Imperiului Ţarist încă din anul 1812, era considerată ca și pierdută. Armata română, slab echipată, cedează repede în faţa trupelor germane, aliate cu habsburgii, iar Bucureştiul este ocupat.

Situația ia o întorsătură neașteptată după victoria revoluţiei bolşevice, când Moscova încheie la Brest-Litovsk pacea cu Germania. Trupele ţariste se dezintegrează, soldații sunt agresivi și devin un pericol real în Moldova, deoparte şi de alta a Prutului.

Protagoniștii Unirii s-au dovedit buni tacticieni. Nu au forțat nota, dar au luat decizii rapide.

„Pentru început s-a realizat primul pas, proclamarea Republicii Democratice Populare Moldoveneşti, cu statut autonom în cadrul Federaţiei Ruse. Acest eveniment s-a întâmplat la 7 noiembrie. În această sală istorică, cu două săptămâni înainte, la 21 noiembrie 1917 a fost inaugurat Sfatul Ţării şi s-a intonat Deşteaptă-te române”, spune istoricul Ion Varta.

După victoria Revoluţiei din Rusia, mica republică se afla într-o situație dramatică. La 17 ianuarie 1918, trupele bolşevice ocupă Chişinăul. România, care iniţial a refuzat să intervină, fiind ea însăşi într-o situaţie limită, a trimis de această dată o divizie de infanterie care a restabilit autoritatea Sfatului Țării. La 6 februarie, deputaţii proclamă independenţa republicii, apoi Unirea.

„Mai multă lume înţelegea că asta este soluţia. Au înţeles-o reprezentanţii nobilimii basarabene, sunt mai multe moţiuni, declaraţii colective, zemstvele din mai multe ţinuturi ale Basarabiei au semnat demersuri colective, intelectualitatea, şi în felul acesta premisele erau deja formate constituite, formate, şi la 27 martie în această sală a avut loc o şedinţă absolut, admirabilă, furtunoasă”, mai spune istoricul Ion Varta.

Rectorul Universității din Chișinău, Constantin Stere, a avut un rol decisiv. În numai trei zile, el a urcat la tribună de 57 de ori ca să-i convingă pe minoritari să voteze Unirea cu România. Până la urmă, unirea a fost hotărâtă prin 86 de voturi „pentru”, 36 „abțineri” și numai 3 voturi „împotrivă”. Sfatul Țării a pus însă câteva condiții.

„Reprezentanţii din Sfatul Ţării au subliniat că Basarabia îşi va păstra autonomia, că Sfatul Ţării sau Dieta, Parlamentul basarabean va continua să existe, că urmau să se pună în practică reforme politice și sociale, de exemplu votul secret, egal și universal, reforma agrară, şi aşa mai departe. La 27 martie s-a întâmplat deci asta. Ulterior, actul a fost prezentat regelui Ferdinand, care era refugiat la Iași”, afirmă istoricul Dorin Dobrincu.

Ulterior, Chişinăul renunţă la aceste condiții. În 1925, prin lege, Statul Român devine unul centralizat, Sfatul Țării devine o amintire, iar deciziile vin de la centru. Un centru care a înţeles cu greu specificul Basarabiei, gubernie ţaristă timp de 106 ani. Elita oraşelor aparţinea în mare măsură minorităţilor ruseşti, ucrainiene sau evreieşti. Deși majoritari, românii nu dominaseră niciodată provincia. Amprenta rusificării se resimte și astăzi.

„Basarabenii sunt priviţi destul de negativ, ca un fel de români de rangul 2, ceea ce nu este corect, evident. Basarabenii la rândul lor îi privesc pe români cu reticenţă, din cauza faptului că în perioada interbelică, după România Mare, când ei s-au alipit frăţeşte la România Mare, a fost trimisă o administraţie foarte coruptă şi foarte incompetentă în Basarabia, era un fel de exil, un fel de pedeapsă să fii trimis la Orhei sau la Bălţi”, povestește istoricul Andrei Oișteanu.

Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 1920. Însă URSS nu s-a împăcat niciodată cu această pierdere teritorială.

„Au existat mai multe discuţii, inclusiv în 1924, la Viena, dar care s-au soldat cu răsunătoare eşecuri, dat fiind că sovieticii au încurajat în permanenţă activitatea unor grupuri bolşevice, agresive, unor bande, pe frontiera de pe Nistru sau în sudul Basarabiei, cea mai cunoscută fiind cea de la Tatar Bunar”, adaugă istoricul Dorin Dobrincu.

În 1940, Stalin alipește Basarabia Uniunii Sovietice, iar în 1944 trupele sovietice ocupă România și instaurează comunismul. Așa se face că vreme de 50 de ani, nici copiii din dreapta Prutului și nici cei din stânga Prutului nu au învățat la școală ce s-a întâmplat exact la 27 martie 1918.

Ce ne uneşte şi ce ne desparte de Basarabia, în ediţiile speciale ale ştirilor şi în două dezbateri dedicate

Pentru ziua de 27 martie, zi însemnată în istoria României, Digi24 a ales să pregătească un program special, prin care să readucă în atenţie atât momentul istoric al unirii Basarabiei cu România, cât şi discuţiile ultimilor ani pe care societatea românească le-a făcut în jurul acestei teme. Şi asta pentru că, dintre toate provinciile româneşti, Basarabia este cea care a trecut, împreună cu toţi locuitorii ei, prin cele mai dramatice evenimente istorice. De la ce s-a întâmplat cu acestă provincie din 27 martie 1918, trecând prin momentul 1940 şi până la conflictul din Transnistria sau actuala migraţie a unei treimi din populaţia Republicii Moldova peste hotare, totul va fi dezbătut şi analizat de Digi24, împreună cu invitaţii zilei.

Miercuri, 27 martie, în jurnalele de știri, vor fi difuzate materiale speciale dedicate acestui eveniment, intervenţii ale unor istorici de renume care vor vorbi despre momentul 1918, dar şi despre ceea ce a urmat pentru România şi Basarabia, în cronologia istorică a faptelor. Nu vor fi, evident, ignorate principalele probleme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului locuitorii acestei regiuni, intensa campanie de rusificare, interpretarea potrivit căreia există două națiuni și două limbi diferite, română și moldovenească, dar şi situaţia de după 1989 când limba română versus limba moldovenească a avut o miză politică importantă: menţinerea sub influenţa Moscovei sau apropierea de România şi Uniunea Europeană.

Diferenţele dintre Basarabia şi România par şi astăzi de neconciliat, iar acesta va fi şi subiectul principal al celor două dezbateri ale zilei: una de la ora 17.00, moderată de Alice Iacobescu, iar cea de-a doua, începând cu ora 21.00, condusă de Cosmin Prelipceanu. Împreună cu invitaţii lor, cei doi realizatori de televiziune vor încerca să afle ce ne uneşte, însă mai ales ce ne desparte astăzi de Basarabia.

Miercuri, 27 martie, este o zi specială la Digi24, dedicată unui moment istoric despre care însă se vorbeşte prea puţin în ultimii ani.

Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:

Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin

O unire imposibilă: România şi Republica Moldova

Basarabia, provincia cea mai urgisită

URSS a supus Basarabia prin teroare

Rusificarea a dominat epoca sovietică

Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia

Basarabia, alt nume al Țării Românești