Românii, despre "rachetele care împuşcă norii": "Mai degrabă trag clopotul la biserică, am mai multă încredere în asta"
Statul se ia la trântă cu natura! Grindina neobişnuit de mare care a bătut zone întinse în ultima vreme va avea un duşman redutabil. Peste trei ani toată ţara va fi protejată de rachete speciale, promit comandanţii Sistemului Naţional. Acum, doar zonele cu podgorii şi livezi sunt acoperite. Chiar şi aşa, este mult de muncă, pentru că vremea întinde coarda tot mai mult. În ultimele trei luni, peste o mie de rachete antigrindină au plesnit norii răi în toată ţara. Sistemul modern care alungă piatra îi mulţumeşte pe fermieri, pentru că le protejează recolta, dar îi convinge greu pe sătenii ancoraţi în superstiţii. Lupta de idei, în campania Digi24 "Raport de ţară."
-Eu n-am fost de acord, de prima oară, cu aşa ceva!
-Dar de ce? Care-i motivul?
-Nu ştiu... Mai degrabă trag clopotul aici la biserică şi eu mai multă încredere am în asta.
-În cine?
-În clopot, ca să mai ducă norii. Domnule, mai multă încredere am dacă trag clopotul, ca să se ducă norii pentru piatră. Decât în rachetele lor!
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
-Trec norii dacă baţi clopotul?
-Dacă baţi clopotul, eu zic că mai tare pleacă norii. Păi acum dacă au venit ploile astea şi au dat cu rachetele antigrindină... la ce a folosit?
-Şi credeţi în clopot?
-Şi cred în clopot decât în astea!
-Ecoul de jos, de la clopote, împrăştie norii!
-Şi se mai practică?
-Da! Acum a tras şi rachete şi clopotele! Clopotele noastre sunt turnate pe piatră!
-Dar în ce aveţi mai mare încredere? În sistemul antigrindină sau în clopot?
-Acum... Sistemul antigrindină e mai puternic în ecou, în aer.
Rachetele care împuşcă norii
De când s-au aciuat lângă satele din jurul Focşaniului, rachetele antigrindină au tulburat liniştea şi superstiţiile moldovenilor. De la poarta casei, de pe şanţ, ori din PUB-ul comunal, le despică filosofia-n patru şi caută să le priceapă rostul.
-Înainte, când eram copil, trăgeau clopotele, băteam topoare în pământ şi se oprea piatra!
-Trăgeau clopotele?
-Trăgeau clopotele, aici, la biserică.
-Păi ce treabă are clopotul cu grindina?
-Păi clopotul e făcut pentru piatră! Băteai toporul de trei ori în pământ şi ziceai: opreşte Doamne, opreşte Doamne! Şi se oprea ploaia! Acum... Acum a ieşit cu rachete, cu...
-Nişte rachete, dar au nişte substanţe care atacă. Pe bază de ploaie astea atacă.
-Ce atacă?
-Atacă viile, pomi, toate!
-Rachetele astea?
-Da! Se usucă pomii, se usucă tot. Şi plantele e atacate!
Centrul de comandă e la Focşani. În oraş. O odaie deloc largă, cu vreo zece computere, câteva hărţi strategice şi un monitor central care rulează situaţia meteo în timp real.
Gheorghe Căunei - dir. gen. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor: De aici se transmite comanda foc în punctele de lansare! În momentul de faţă, punctul de lansare este la Angheleşti! Se va transmite comanda FOC la Angheleşti! Că noi ce facem? Noi intervenim cu iodură de argint, deci cu rachete.
Scopul centrului de comandă este să împiedice creşterea în volum şi forţă a norului de grindină depistat de radarele meteorologilor şi mai ales să îi transforme încărcătura în apă de ploaie. Cel mai apropiat punct de lansare trimite în nor o rachetă cu iodură de argint, care poate ajunge şi la 7.500 de metri înălţime. În contact cu norul, racheta împrăştie compusul chimic pe o suprafaţă de zece kilometri pătraţi, produce aerosoli şi se autodistruge. Compusul chimic reduce dimensiunile bucăților mari de gheață din nor și topeşte grindina mai mică. în plus, norul - care ar deveni şi mai periculos dacă ar urca la altitudine mai mare şi s-ar întâlni cu alte formaţiuni pline cu gheaţă - este tinut pe loc prin aceasta procedura.
Astfel sunt reduse pagubele pe care grindina le-ar putea provoca pe terenurile agricole. Nu toată lumea e însă încantată de rachetele care alungă piatra.
- Deci, ele când bubuie în aer... Apa aia care curge nu usucă tot? De ce se usucă copacii? De ce se usucă planta? Da, este posibil şi asta, pentru că deja au început să se usuce şi nişte plante!
-Din cauza rachetelor?
-Aaaa... Microbul ăla. Praful ăla care coboară... Substanţele care sunt în rachetele alea. Că alea nu merg doar să zboare-n sus, nu? Au şi ele nişte substanţe... Dacă nu erau rachetele, noi eram în pericol cu piatra! Da! Dacă nu erau rachetele, via nu mai era în ziua de azi. Da, dar vezi că mana, deci planta, pomul se usucă. Pe timpul când băteau clopotul nu se mai uscau plantele. Acum, de când bagă rachetele, se usucă tot.
Gheorghe Căunei - dir. gen. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor: Nu creăm în niciun fel o ploaie torenţială şi nu creăm inundaţii. Aducem cu câteva minute mai devreme apa la pământ! Dacă nu am interveni, acea apă ar veni la pământ cu graloane de gheaţă. Şi ar produce pagube. Noi intervenim ca să prevenim formarea grindinei.
-În cât timp plouă după ce se lansează... ?
-2 - 3 minute! Într-un timp foarte scurt. Dacă nu am interveni, în unele situaţii ar fi dezastru!
Vrancea e polul grindinei româneşti. Şi totuşi... în zonă se fac numeroase afaceri din culturi agricole, pomi fructiferi şi podgorii. La Ţifeşti, spre satul Sârbi, încolo, oriunde priveşti e plin cu vie şi livezi. Parte din domeniile Panciu sunt aici.
Sorin Macoviciuc – oenolog: Sunt 120 de hectare de vie pentru vin, sunt vreo 20 de hectare de vie pentru struguri de masă, în partea cealaltă avem livezile. Ce ne ajută pe noi cel mai mult este acel scut antigrindină, care de vreo doi ani de zile ne păzeşte. Uitaţi, vedeţi cam cât a plouat! Şi cum am scăpat de fiecare dată! O grindină înseamnă, cumva, un dezastru! Am avut o ploaie puternică, alaltăieri, de vreo 42 de litri, cu un cer foarte întunecat. dacă venea grindina acum cât avem strugurii înfloriţui era prăpăd.
Lupta cu grindina: 1.000 de rachete în trei luni
Din aprilie, până la debutul lui iunie, în toată ţara au fost trase-n nori peste o mie de rachete. Un sfert au fost lansate-n Vrancea, unde arsenalul a păzit de grindină 180.000 de hectare. Printre artizanii poveşti e şi Bogdan. Pompier civil de meserie, 49 de ani. S-a specializat vreme de trei luni în centrul de comandă Focşani şi-a ajuns om de bază la punctul de lansare Bizigheşti.
-Vă gândeaţi vreodată c-o să daţi cu rachete antigrindină?
Bogdan Virginel - operator de lansare rachete: Niciodată nu m-am gândit la lucrul ăsta!
-A venit vreodată vreun fermier, să vă bată-n poartă şi să vă zică... mulţumesc, mă?
-Nu, niciodată!
Nu glumeşte! Zeci de localnici din satele apropiate, amici şi cunoscuţi mai mult îi critică ocupaţia, decât să-l laude. Situaţia-l dezamăgeşte, dar îşi vede de trai şi de rachete, mai departe.
Bogdan Virginel - operator de lansare rachete: Gândesc altfel, probabil! Spun că-l mâniem pe Dumnezeu.
-Cine vă spune că-l mâniaţi pe Dumnezeu?
-Ăştia mai bătrâni care aşa gândesc ei, probabil. Din cauza noastră a fost secetă, se spune, anul trecut! Anul ăsta nu ne mai zice nimeni nimic când plouă abundent.
Rachete fără țintă
Se-ntâmplă şi accidente mărunte în lumea asta antigrindină. Rachetele sunt proiectate şi fabricate să se autodistrugă după ce neutralizează norii. Uneori însă revin la sol intacte, ori în fragmente mari, periculoase pentru om şi animale.
-Am găsit şi noi prin vie!
-Ce aţi găsit prin vie?
-Ce a mai rămas! Resturi! O bucată din tubul ăla. Ce a rămas. Oleacă de aluminiu. Nişte aripioare d-ălea.
În iunie 2016, o bucată dintr-o rachetă s-a înfipt în acoperişul unei case din Scobinţii Iaşului. Anul trecut, în mai, o rachetă întreagă a căzut într-o curte din Vlădenii Botoşaniului.
-Aici a căzut! Soţia a lăsat buruiana. Se cunoaşte buruiana cum a smuls! Eu sunt bolnav cu inima. Mai, mai să cad jos!
Gheorghe Căunei - dir. gen. SNACP: A fost o problemă în zona Iaşiului. În zona Grupului de Combatere Cotnari, una dintre rachete nu a funcţionat sistemul de autodistrugere şi atunci a căzut tubul în întregime înhtr-o curte, într-o grădină. Comisia a constatat că atât de puternică a fost furtuna, un fenomen ultra-extrem am putea să spunem, că a smuls cordoanele de explozie, încât nu a mai putut să se producă fenomenul de autodistrugere.
Sistemul naţional antigrindină are la această ora şase unităţi pilot. Funcţionale sunt doar cinci, în Prahova, în Vrancea, Iaşi, Oltenia şi-n Banat. Toate racordate la 60 de puncte de tragere. Numărul lor va creşte însă anul viitor, cand alte trei unitati pilot vor fi functionale la Galati, Mures şi în Maramureş.
Rachetele antigrindină păzesc podgoriile
Clima s-a schimbat în ultimele decenii, România este expusă unor fenomene meteorologice noi, iar din această cauză statul vrea să protejeze rapid tot teritoriul ţării. Când se va întâmpla asta, în oraşe şi comune nu va mai cădea grindină mare, păguboasă.
Gheorghe Căunei - dir. gen. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor: Până-n anul 2022 cred că o să reuşim să implementăm tot sistemul la nivel naţional. Aici incluzând şi generatoare terestre şi aviaţie!
Ion Sandu - Preşedintele Societăţii Meteorologice Române: Sistemul trebuie completat, aşa cum a spus şi domnul general, cu celelalte două componente: generatorare la sol, ca să intervii sub 2.000 de metri, când baza norului este mai jos de 2.000 de metri. Şi aviaţia, cum se practică în multe ţări din lume, care pot să intervină eventual şi în zone urbane, dar în cazuri extreme. Dacă o furtună e foarte puternică şi se vede pe radar, pe etichetă, că e grindină de 5 - 6 centimetri pe Bucureşti, atunci, dacă sistemul va fi realizat în totalitate, poţi să intervii cu aviaţia, să reduci dimensiunea grindinei să nu spargă parbrizele la toate maşinile.
Scutul antigrindină nu-i scump, dar... nici foarte ieftin. Înfiinţarea unei unităţi de protecţie antigrindină costă 5 milioane de euro, iar fabricarea unei simple rachete aproximativ 1300 de euro. Funcţionarea şi dezvoltarea sistemului naţional de protecţie este susţinută acum integral de stat. Situaţia va sta însă altfel peste cinci ani. Conform preşedintelui Societăţii Meteorologice Române, agricultorii care vor dori să-şi protejeze investiţiile de grindină vor fi obligaţi să plătească! Conform estimărilor, protejarea anuală a unui hectar agricol costă între 6 şi 10 euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
