SĂPTĂMÂNA PREŞEDINŢILOR. Provocările unui dublu mandat
A revenit la Palat prin votul pe care oamenii l-au dat la cele două referendumuri de demitere. În primăvara lui 2012, înainte de cea de-a doua suspendare, şeful statului a afirmat că funcţia de preşedinte a reprezentat cea mai mare umilinţă a vieţii sale.
Prima suspendare
Era încă iarna anului 2007 când în Parlament a apărut ideea suspendării din funcţie a preşedintelui. O comisie de anchetă, condusă de Dan Voiculescu, avea să facă raportul. Verdictul: vinovat de comiterea mai multor fapte grave prin care ar fi încălcat legea fundamentală. În faţa Curţii Constituţionale, pretinsele fapte au fost interpretate în favoarea preşedintelui.
Astfel, reproşul de favorizare a partidului care l-a susţinut în alegeri a fost respins de Curte. Şeful statului poate ţine legătura cu formaţiunea din care a făcut parte, pentru a-şi îndeplini promisiunile din campanie, au spus judecătorii. Şi criticile cu privire la abordările publice ale preşedintelui au fost refuzate de judecători. Fiind protejat de imunitate, preşedintele nu trebuie să dea niciodată socoteală - în timpul sau după mandat - pentru opiniile politice formulate.
„Avizul CCR a dezminţit toate cele 19 puncte ale comisiei Voiculescu. Am avut convingerea că nu am de ce să cer scuze nimănui”, declara președintele Băsescu în februarie 2007. Două luni mai târziu, la 19 aprilie 2007, 322 de parlamentari l-au scos pe Traian Băsescu, 32 de zile, din Palat.
Preşedintele a reacţionat în stradă.
„La un moment dat am anunțat că voi demisiona, dacă se produce suspendarea în Parlament. Am luat decizia că cea mai buna soluție pentru România, în momentul de față, soluție care să pună capăt cel mai rapid crizei politice, este participarea mea la referendum”, explica Traian Băsescu.
Peste o lună, 6.059.315 de români i-au asigurat, prin vot, reîntoarcerea la Cotroceni. 74,48% dintre cei care s-au prezentat la referendumul de demitere a preşedintelui au votat pentru rămânerea lui în funcţie.
„Mi-ați dat astăzi cu peste 1 milion de voturi mai mult decât în 2004 și asta înseamnă că pentru dumneavoastră reprezint o speranță ceva mai mare decât cea din decembrie 2004”, declara președintele la 20 mai 2007 în Piața Universității.
Măsurile de austeritate
Însă gradul ridicat de popularitate a scăzut în anii următori. Una din provocările cele mai mari ale mandatului la Cotroceni: tăierea salariilor bugetarilor și reducerea pensiilor.
„Mi le asum și eu ca soluții, alături de Guvern. În primul rând, este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%. În ceea ce priveşte pensiile, guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde de euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual şi numeric, şi nivel de plată ar mai trebui încă circa 500 de milioane de euro, care nu există. Aceşti bani nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%”, avertiza președintele în 6 mai 2010, când anunța măsurile de austeritate.
Au trecut de Curtea Constituţională doar reducerile de salarii. Traian Băsescu a explicat că măsurile ar fi fost necesare pentru ca România să se încadreze într-un deficit de până la 8 procente din PIB.
„Statul arată așa, ca un om foarte gras care s-a cățărat în spatele unuia foarte slab și subțirel și asta e economia românească”, spunea președintele.
Măsurile au înfuriat bugetarii. Cei mai supăraţi au mers la Palatul Cotroceni. Cu siguranţă , mitingul celor şase mii de poliţişti rămâne în memoria preşedintelui. Atunci s-a strigat celebra frază „Ieși afară, javră ordinară”.
„Ceea ce domniile lor au făcut, cei 6000 de poliţişti, nu s-a încadrat nicicum cu obligaţiile pe care le au în viaţa de zi cu zi. Palatul Cotroceni nu este al meu. Eu sunt un vremelnic chiriaş la Palatul Cotroceni. Este şi el, ca şi Poliţia şi Jandarmeria, un simbol al statului român. Este motivul pentru care am dat dispoziţie SPP să nu mai apeleze la nicio prestaţie a MAI”, anunța președintele, vizibil supărat, în septembrie 2010.
„A fost, cel puțin în ultimii ani, din 2007 incoace, cea mai umilitoare perioadă din viața mea, jignit de dimineață până seara, de televiziuni, de tot soiul de oameni, prin adunări publice, funcția de președinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilință a vieții mele”, mărturisea președintele, în martie 2012, într-o emisiune televizată.
La sfârșitul anului 2011, proiectul noii legi a sănătății și dezacordul cu fondatorul SMURD, doctorul Raed Arafat, au generat o serie de proteste la poarta Palatului Cotroceni, care apoi au luat amploare. Guvernul Boc demisionează și președintele îl numește, în februarie, în fruntea unui nou executiv pe Mihai Răzvan Ungureanu, șef al SIE, fost ministru de Externe. Guvernul Ungureanu nu a rezistat, însă, nici măcar trei luni. Cade, în Parlament, în urma unei moțiuni de cenzură, la 27 aprilie 2012. La putere vin social-democrații aliați cu liberalii, iar noul prim-ministru este Victor Ponta.
A doua suspendare
„O să vă spun un regret. Am numit doi prim-miniștri. Unul se numeşte Călin Popescu Tăriceanu, altul se numeşte Victor Ponta. Paradoxal, după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus ca obiectiv suspendarea preşedintelui României şi i-am văzut pe amândoi cu ochii blânzi şi umezi înainte să le pun în mână mandatul şi după ce au ajuns la Palatul Victoria - marionete ale propriilor lor partide şi ale intereselor corupţilor din partidele lor”.
Declaraţia a fost făcută în plenul Parlamentului. Traian Băsescu participa, de această dată, la şedinţa în care senatorii şi deputaţii urmau să voteze a doua sa suspendare din funcţie. A ascultat acuzaţiile, şi-a luat notiţe şi a tras concluzia:
„Se pare că eu nu reuşesc să coabitez cu PSD-ul şi cu PNL-ul. În 2007, atunci când guvernul liberal era în parteneriat cu PSD-ul din Parlament, aţi recurs la suspendarea preşedintelui. Acum va aflaţi din nou la guvernare împreună şi primul lucru de care aţi considerat că trebuie să va ocupaţi este suspendarea preşedintelui”, spunea Traian Băsescu la 6 iulie 2012.
De această dată era acuzat, printre altele, că a uzurpat rolul premierului Emil Boc şi s-a substituit Guvernului. Apoi, că nu a mediat conflictele dintre stat şi societate.
Au fost două dintre cele şapte capete de acuzare, cu privire la care Curtea Constituţională a şi exprimat o nuanţă. Curtea i-a atras atenţia preşedintelui că anunţul cu privire la măsurile economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru. Însă pentru asta, preşedintele răspunde în faţa celor care i-au dat votul. Căci suspendarea din funcţie poate fi justificată doar de fapte grave de încălcare a Constituţiei. Există un "dar". E decisă de Parlament. Şi Legislativul a decis să îl suspende. Cu 256 de voturi.
Românii s-au prezentat din nou la vot. Traian Băsescu a fost din nou salvat. Una peste alta, a doua suspendare se traduce printr-o paranteză în exercitarea atribuţiilor prezidenţiale de 52 de zile.
„Cer USL să înceteze războiul împotriva instituțiilor statului. Trebuie ca împreună să consolidăm instituţiile şi nu să le supunem partidelor. A fost unul din obiectivele celor opt ani de mandat prezidenţial şi nu voi renunţa la acest obiectiv”, anunța președintele în iulie 2012.
Războiul continuă
Războiul a continuat. Faptul că Ioana Băsescu şi-a cumpărat un teren agricol de peste 300 de hectare în comuna Nana din Călăraşi, cu un credit de la CEC Bank, de peste un milion de euro, a fost anchetat de o comisie parlamentară specială. Concluziile anchetei au fost trimise Parchetului. Într-o declaraţie, premierul Victor Ponta afirma că „reţeaua de retrocedare ilegală a terenurilor care, după aceea, au ajuns la preşedinte, întruneşte toate criteriile unei reţele de crimă organizată".
„Dl. premier Victor Ponta şi cu cei cu care s-a înţeles, cu tată socru, cu toată trupa, gândesc că pot utiliza comisiile de la Senat şi comisia Camerelor reunite, cred că mă pot impresiona. Aş vrea să le readuc în memorie faptul că eu rezist şantajului de cea mai joasă speţă a trustului dlui Voiculescu, de opt ani”, a comenta președintele Traian Băsescu în decembrie 2013.
În urma unor afirmaţii făcute în acest context de preşedinte, Gabriela Firea, senator PSD şi membru în comisia Nana, a depus plângere penală împotriva lui Traian Băsescu, pentru şantaj. Aceste acuzaţii vor fi cercetate după 21 decembrie, când președintele va pleca de la Cotroceni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
