Românul care a demisionat din funcția de director de grădiniţă în Norvegia: „Am fost urmărit pas cu pas, supravegheat, interzis”

Foto: Facebook

George Aexander a vorbit pentru DIGI24 despre presiunile la care a fost supus după ce și-a exprimat public părerea despre sistemul norvegian de Protecţie a Copilului și motivele care au dus la demisia lui.

„În primul rând, aș vrea să le spun un lucru oamenilor... Indiferent unde ai lucra, în orice țară te-ai afla, este complet greșit dacă te vei gândi numai la bani! Tu ești un Om care contribuie acolo cu ceea ce are mai bun: cu munca ta, în primul rând, cu viața ta... Este complet greșită, de aceea, atitudinea unora, care se simt nevoiți să arate 'recunoștință' unui sistem corupt!... Eu apreciez ceea ce este pozitiv și în Norvegia, și în România, dar voi face TOTUL să schimb lucrurile în mai bine,” a spus George Alexander.

În urma interviurilor pe care le-a acordat, acesta susține că a fost „urmărit pas cu pas, supravegheat, interzis.” „Fusesem amenințat însă și mai înainte, așa că nu era ceva nou... Eu am luptat pe două fronturi: 1. Încercând să ajut concret oamenii. 2. Încercând să conving autoritățile să reformeze un sistem care a devenit abuziv,” precizează George Alexander.

Presiunea, amenințările sunt motivele care l-au determinat să renunțe la viața în Norvegia.

„Nu ai voie să faci aia..., nici aia..., si nici... nimic până la urmă! Ai însă, în continuare voie, să respiri aer. Norvegian. Vineri am fost sancționat pentru motive puerile. Mi s-a spus însă clar că totul are de a face cu implicarea mea în cazul Barnevernet.... Luni, după un adevărat interogatoriu, mi-am dat demisia,” explică românul care a fost, timp de 20 de ani, director de grădiniță în Oslo.

„Nimeni nu mă poate amenința să TAC pentru că altfel îmi pierd funcția. Pentru că într-o astfel de situație nu mai sunt eu cel care este atât de important. Aici vorbim de niște oameni care au nevoie de ajutor și pe care trebuie să-i ajutăm. Toate articolele mele fuseseră traduse. Ba, mai mult, autoritățile traduseseră chiar și interviurile mele date. Eu însă nu mint. Aceasta a fost problema. Pentru că atunci când afirm ceva, îmi susțin ideea până la capăt. Chiar și în fața... oricui,” adaugă George Alexander.

Instituțiile statului i-au interzis să mai participe la proteste și chiar să-l reducă la tăcere prin amenințări. „Tot mai mulți oameni mi-au cerut ajutorul... Este vorba de foarte mulți oameni de naționalități diferite, nu numai români. Dar, bineînțeles, pentru români am luptat special... Instituțiile de forță ale statului au crezut că mă vor reduce la tăcere... Bineînțeles că am fost confruntat cu declarațiile mele... Pe care le-am susținut chiar și în fața lor. Nimeni însă nu poate să-mi interzică să merg la proteste, așa cum au făcut, de fapt. Nimeni nu-mi poate demonstra că prin "Loialitate" se înțelege a închide ochii și a ignora dramele care se petrec lângă tine! Asta e! Mi-am dat demisia ca să mă eliberez de toate lanțurile...”

George Alexander este un român stabilit de câteva decenii în Norvegia. În ultimii 20 de ani, a fost director în mai multe grădiniţe şi şcoli din Oslo şi, după cum recunoaşte, poziţiile ocupate au făcut ca în numeroase rânduri să interacţioneze cu angajaţii Barnevernet. Ţinea, de fapt, de atribuţiile sale de serviciu.

În prezent, este una dintre vocile care critică modul în care instituţia norvegiană de Protecţie a Copilului a evoluat şi în care a permis înmulţirea abuzurilor. Din această perspectivă, a vorbit pentru DIGI24.ro despre mecanismul prin care personalul didactic urmăreşte copilul, îl interoghează cu privire la condiţiile din mediul familial şi, nu în ultimul rând, sesizează autorităţile abilitate pentru a fi deschisă procedura de investigare a modului în care părinţii au grijă de copiii lor. „Cadrele didactice nu primesc nicio recompensă pentru semnalările lor. Sunt obligate să facă asta, la angajare semnează o declarație prin care se obligă să furnizeze informații Protecției Copilului”, explică George Alexander.

Totuşi, susţine acesta, există aici o latură care plasează întregul mecanism sub o umbră de îndoială: „Ceea ce este ciudat este faptul că, în ultimii ani, s-a ajuns la extreme: eşti obligat să trimiţi informaţiile chiar şi dacă nu eşti sigur că sunt adevărate, ci numai nişte bănuieli/suspiciuni. Aceasta este una dintre cauzele pentru care eu sunt foarte critic împotriva acestui sistem”, punctează George Alexander.