Titlul neoficial de cel mai popular sport de masă poate fi decernat, fără teama de a greşi, crosului. Aproape săptămânal sunt organizate astfel de competiţii pentru amatori, de sine-stătătoare sau în paralel cu întrecerile destinate atleţilor profesionişti. La Semimaratonul Bucureşti din luna mai au luat startul peste 10.000 de oameni.
„Multe companii încurajează angajaţii să alerge şi chiar le plătesc taxele de participare. Cineva care începe cu o cursă populară, data viitoare aleargă 10 kilometri, apoi un semimaraton, iar anul următor un maraton întreg. Cea mai mare satisfacţie e când vine cineva la mine şi îmi spune că acum trei ani era obez, iar acum aleargă trei maratoane”, spune Valeria Răcilă van Groningen, organizator al Semimaratonului Bucureşti.
Dacă alergarea deţine recordul de participanţi, mersul pe bicicletă acoperă cele mai mari distanţe.
Lucian Mândruţă se laudă cu prima iniţiativă de acest gen: Cu bicicleta la mare!
„Povestea a început acum nouă ani, de 1 mai, când m-am gândit să merg la mare şi fără coadă, fără fum, fără stat în maşină. Lucram în vremea aceea la o televiziune, am anunţat pe post cu o zi sau două înainte că merg şi i-am invitat pe doritori să mi se alăture. În ziua respectivă, la plecare, aici în Herăstrău s-a prezentat o singură persoană. Din două persoane, în nouă ani, am ajuns anul acesta la 480 de persoane”, povestește el.
La marşul pe două roţi participă atât echipe de corporatişti, cât şi oameni care vor să-şi depăşească limitele.
„Costel a ajuns cu TAB-ul peste o mină în Afganistan. A sărit în aer TAB-ul, a rămas fără un picior, are o proteză foarte performantă, metalică. Poate să meargă şi poate să pedaleze”, povestește Lucian Mândruţă.
Cel mai mare concurs de ciclism din România se numeşte „Prima evadare”. 3.000 de oameni au pedalat, tot la începutul lunii mai, prin păduri, băltoace şi noroi, pe un traseu de 55 de kilometri.
Românii descoperă şi sporturi considerate până nu demult apanajul celor bogaţi. Desemnat de revista Forbes cel mai sănătos sport, squash-ul a fost inventat în Anglia, în 1830. În România a pătruns după 1990. Acum sunt sute de practicanţi.
„Vin din toate categoriile, indiferent că sunt corporatişti, avocaţi, medici, avem şi bucătari. Cine vine o dată, o oră, se întoarce fără ezitare”, spune Andrei Luchian, campion naţional la squash.
Andrei Luchian a fost jucător de badminton, dar a fost fermecat de squash.
„La început nu prea mi-a plăcut, dar uşor-uşor a început să mă prindă şi acum pot spune că e ca un drog”, spune el.
Costurile sunt similare cu cele din tenis, însă consumul de calorii este cu 50% mai mare.
Nici artele marţiale nu lipsesc din preocupările românilor. Krav Maga este un sistem de auto-apărare, dezvoltat iniţial pentru forţele armate.
„Corpul nostru are nevoie de timp pentru a învăţa lucruri noi, instincte, cum este în cazul de faţă pentru o artă marţială. Înlăturăm mai multe instincte deja formate, le înlocuim cu acestea învăţate aici. De aici şi motto-ul: Fă ceea ce poţi, dar fă corect!”, spune Şerban Cantacuzino, şeful Şcolii Bukan România.
Cum se explică acest apetit pentru activităţi noi?
„Românii cred că în acest moment evoluează spre o naţiune europeană. Oamenii vor să introducă în viaţa lor ceva ce are sens”, spune Lucian Mândruţă.