România la bilanț. Avertismentele străinilor în privința politicilor economice
Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.
V-am prezentat de-a lungul săptămânilor multe cifre. Pe unele le-am tradus pentru dumneavoastră, pe alte le-am prezentat aşa cum sunt şi v-am arătat ce diferenţe sunt faţă de anii trecuţi. Astăzi vorbim despre avertismentele care tot vin spre România tocmai din cauza modului în care se fac politicile economice.
Ultimul avertisment a venit de la Comisia Europenă. Experţii de la Bruxelles ne spuneau clar că modelul economic al Romaniei a creat inegalităţi sociale severe.
Dacă în Uniunea Europeană bogaţii câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci, în România, această diferenţă este de opt ori mai mare.
Vă veţi întreba de unde diferenţa, pentru că de muncit muncesc şi ai noştri şi, sigur, bogaţii lor au averi mai mari decât cei de la noi. Aşa este! Doar că diferenţa mare vin din faptul că la noi, sărăcia e în altă dimensiune.
Creşterea performanţei trebuie să înceapă însă din administraţia publică, spun cei de la Bruxelles. Noi, de aici, spunem că performanţa vine din nivelul de pregătire şi nu ar trebui să conteze dacă ceea ce ştii tu ca profesionist e în beneficiului unui privat sau al statului. Doar că 40% din populaţia ţării nu are acces la educaţie, servicii sociale şi piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii cu restul românilor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În acelaşi timp, statistica ne anunţă că numărul elevilor şi studenţilor care au încheiat anul şcolar 2016 - 2017 a fost cu 45 de mii de persoane mai mic decât cu un an înainte. Vorbim inclusiv despre studenţi, cei care, de cele mai multe ori, se îndreaptă spre domenii ca administaţie, construcţii, drept ori administrarea afacerilor.
- specializăti: afaceri, administraţie şi drept: 28.4% din totalul studenţilor;
- inginerie, prelucrare şi construcţii: 18,1%;
- sănătate şi asistenţă socială: 10.3%.
Ştiţi care a fost însă vestea bună din datele de la statistică? A crescut numărul copiilor care merg la şcoli profesionale. Sunt încă puţini, am spune noi, dar numărul creşte.
România reface forţa de muncă specializată, un lucru la care au contribuit până acum mai mult companiile private de la noi decât statul.
Statul, din contră, într-un moment de negură politică, a decis că şcolile profesionale nu prea sunt folositoare, aşa că le-a desfiinţat.
Le-a reînfiinţat recent după ce au ajuns patronii să caute sudori prin Serbia, ba chiar prin Vietnam.
Revenind acum la statistică, cifrele ne spun că, în anul şcolar 2016 - 2017, 10.500 de tineri au absolvit o şcoală profesională, cele mai multe fiind şcoli de stat. Se mai adaugă alţi puţin peste 34 de mii care au terminat o postliceală sau o şcoală de maiştri, doar că aici, mai bine de o treime dintre ele au fost şcoli private.
Fie că este vorba despre medici sau despre lăcătuşi mecanici, României îi lipsesc specialiştii. Ţara rămâne fără personal calificat pe măsură pe vechii meseriaşi se pensionează.
În urmă cu peste un deceniu, 277 de mii de tineri erau elevii şcolilor profesionale. Se pregăteau să fie mecanici auto, vopsitori, barmani, bucătari, croitori, pădurari.
Sunt clase care există şi astăzi, doar că de la 277 de mii de elevi, numărul a scăzut sub o sută de mii. Şi ajungem inevitabil să discutăm despre deficit pe piaţa muncii.
La nivel naţional, aşa cum arată datele agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, sunt peste 27 de mii de locuri de muncă disponibile, cele mai multe în Bucureşti.
De altfel, Capitala are şi cea mai mare nevoie de personal. Dacă ne uităm însă peste tabloul general, firmelor din ţară le lipsesc, de exemplu, croitorii, paznicii şi zidarii şi personal care să se ocupe de amenajări interioare.
- industria confesţiilor: 1983 locuri de muncă;
- agent de securitate: 1079;
- zidari, faianţari: 696.
Un studiu realizat la finalul lui 2016 arăta cât de mult s-a adâncit deficitul de forţă de muncă. Nu mai puţin de 72% dintre companiile din România aveau dificultăţi cu ocuparea posturilor scoase la concurs.
Erau greu de găsit atât angajaţii calificaţi, cât şi cei necalificaţi. Era cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit studiului Manpower.
Deficitul de forţă de muncă din România este cel mai mare din regiune, de două ori chiar peste media celorlalte ţări. În ritmul actulal, piaţa muncii ar putea intra în colaps în cel mult 20 de ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
