Semipreparatele de pe rafturile magazinelor pot fi gătite rapid şi sunt şi gustoase. Aroma este însă una sintetică. Pentru că sunt ieftine şi nu vor să piardă timp în bucătărie, românii le cumpără chiar dacă sunt pline de aditivi. Aşa că în era vitezei, micul dejun nu mai este demult o sursă de fibre şi minerale care îi ajută să înceapă ziua în forţă.
„Chiar și pentru un mic dejun cald ne gândim la crenvurști. Dacă ne uităm pe etichetă, avem, pe lângă carne, chiar 35 la sută, slănină, grăsime, piele de pui. Avem polifosfații, care, din păcate, perturbă absorbția calciului în organism”, explică nutriționistul Catrinel Macovei.
Nutriţioniştii atrag atenţia că cel mai periculos aditiv este glutamatul de sodiu. Denumit şi al cincilea gust, el dă o aromă specifică alimentelor procesate. Organismul se obişnuieşte repede cu el, iar produsele naturale ni se par apoi fade.
Găsim E-uri din plin în crenvurşti, salam sau brânză topită. Nici pâinea nu este la fel de sănătoasă ca cea pregătită în casă. Aşa că am trecut deja în meniul de dimineaţă 33 de aditivi. A trebuit doar să desfacem ambalajul şi să aşezăm mâncarea în farfurie.
În tot acest timp, pregătirea unui mic dejun sănătos durează doar 15 minute.
„Am aici mai multe legume, mai multe sortimente de roşii. La micul dejun poţi mânca două ouă. Ai nevoie de lipide şi glucide pentru a începe dimineaţa în forţă”, spune bucătarul David Contant.
Produse care doar par sănătoase
Continuăm experimentul nostru cu masa de prânz. În acest caz, E-urile se ascund în multe dintre produsele care par sănătoase.
„Putem strica toată sănătatea și plăcerea unei salate cu un dressing plin de conservanți, cum sunt maionezele luate de pe raft, sau putem apela la o salată de murături la borcan. Să vedem ce conține. Și aici putem avea suprize, pe care le putem depista citind eticheta: de exemplu, o salată de sfeclă, pe langa sfeclă, oțet, sare, are zahăr și, supriză, are și zaharina”, spune Catrinel Macovei.
Acestea sunt doar câteva din garniturile unui meniu copios care include cârnaţi, fasole la conservă şi desert. Prânzul mai aduce încă cel puţin 50 de aditivi în farfuriile românilor.
Însă, pentru că valoarea nutritivă a semipreparatelor este mică, senzaţia de foame reapare la scurt timp chiar dacă organismul primeşte multă mâncare. Alternativa - un piept de pui cu legume. Totul este gata în doar 15 minute.
Supa la plic, cea mai simplă alegere
La cină, supa la plic este de departe cea mai simplă alegere. „Sunt 5 E-uri și alți potențatori de aromă. Atentie mare, dextroxă, o variantă de glucoză, și zahar, amidon de porumb, care cresc valoarea calorica”, afirmă Catrinel Macovei.
Nici pastele cu carne şi caşcaval nu sunt mai sănătoase. Însă cina este ceva mai săracă în E-uri, doar 13. Şi în acest caz, mai ieftine şi mai sănătoase sunt produsele proaspete.
„Ingredientul principal este şalăul, este peşte din Dunăre. De pe listă nu lipsesc legumele - vânătă românescă, ardei, roşie, toate sunt din grădină”, spune bucătarul David Contant.
Problemele apar, spun nutriţioniştii când mâncăm cel puţin două produse care conţin aceiaşi aditivi alimentari, chiar dacă ei sunt aprobaţi de Uniunea Europeană. Depăşim astfel doza zilnică permisă.
„Toată alimentația aceasta bogată în produse, alimente procesate sau semiprocesate, poate duce la o stare generală de oboseală, la alergii și alte manifestari alergice, astm, eczeme, dermatite, la cefalee, la ADHD la copii și o lipsa de concentrare și la tulburari de dezvoltare osoasă”, spune nutriționistul Catrinel Macovei.
Peste o treime din familiile din România gătesc doar de câteva ori pe săptămână potrivit unui studiu IRES. Iar 9 din 10 români spun că alimentele nesănătoase sunt mai ieftine. În tot acest timp, trei sferturi din venitul unei familii se duce pe mâncare.
La Digi24 vă arătăm, în această săptămâna, „România din Farfurie”. Vorbim cu specialişti şi vedem cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. De la medici aflăm şi de ce un român din trei este supraponderal şi ce trebuie să ştim atunci când ne alegem o dietă. Mergem şi în magazine şi vedem de ce este nevoie să ne uităm cu atenţie la etichete. Acolo descoperim şi că de fapt ajungem să mâncăm mai mult din import, în timp ce produsele noastre stau pe rafturile străinilor. Ne uităm cum au trecut românii în 25 de ani de la cumpărături pe cartelă la abundenţa din hipermaketuri. Digi24 vă arată aşadar că gusturile se discută, iar sănătatea trebuie să intre în meniul zilnic.
Citiți și:
ROMÂNIA DIN FARFURIE. Generația fast-food. Un sfert dintre copiii români sunt supraponderali