România de fațadă | Samsarii care au schimbat istoria
Comuniştii au scăpat de casele vechi pentru a-şi impune pe deplin discursul totalitar. Paradoxal însă, nici capitaliştii nu le au preţuit mai mult. Realitatea modernă s-a împiedicat în ele. Au fost puse la pământ pentru o stradă mai largă, pentru o clădire de birouri modernă sau pentru un magazin. Dacă autorităţile le-au ignorat sau le-au vândut pe nimic, nici măcar cei care le-au moştenit nu le-au apreciat. Le-au lăsat să cadă sau le-au adaptat epocii. Au dat cărămida pe beton, lemnul pe termopan şi mozaicul pe faianţă. Prinse de mai bine de un secol în centrifuga istoriei, centrele vechi s-au zguduit temeinic. Sunt un amestec de ruine pe care cresc bălării, cu palate strălucitoare salvate pe bani europeni şi sedii de bănci din oţel şi sticlă. Sunt doar o oglindă a societăţii în care politicienii, oamenii de afaceri sau proprietarii îşi caută direcţia şi valorile.
În ianuarie '90 s-a vorbit pentru prima dată despre recuperarea proprietăţilor confiscate de comunişti. Legile s-au succedat şi modificat de câteva sute de ori în ultimii 26 de ani. Toate au avut ceva în comun: acolo unde terenurile sau clădirile nu puteau fi retrocedate, se acordau despăgubiri.
Procedura de acordare a despăgubirilor era mai mult decât complicată, implica o mulţime de instituţii, aşa că, până în 2005, nimeni nu obţinuse, efectiv, vreun ban. În consecinţă, este înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în cadrul căreia funcţiona o comisie ce trebuia să se ocupe de exact această problemă.
Pusă pe picioare tocmai pentru a debloca cele mai bine de 30.000 de cereri rămase, ani la rând, fără răspuns, Comisia era compusă din conducerea ANRP şi din reprezentanţi ai guvernului. În 2013,Comisia a intrat în vizorul inspectorilor Curţii de Conturi.
Într-un top al celor mai mari despăgubiri, întocmit de inspectorii Curţii de Conturi, şase din primii zece beneficiari sunt intermediari. Adică oameni care au cumpărat, pentru câteva sute de mii de euro, drepturile litigioase pentru moşteniri nerecuperate ani la rând. Coincidenţă sau nu, de îndată ce actele de cedare a drepturilor erau semnate, dosarele de despăgubire pe care se punea praful erau aprobate de comisie, deşi compensaţiile acordate erau, fără excepţie, de ordinul zecilor de milioane de euro.
Procurorii anticorupţie au ajuns deja la 5 dosare penale. Toate vizează băieţi deştepţi din zona afacerilor imobiliare, cu legături puternice în sfera politică.
Primul dosar, ANRP 1, îl are drept protagonist pe Gheorghe Stelian. Un apropiat al lui Dorin Cocoş, pe atunci soţul Elenei Udrea. Terenul, aflat în centrul scandalului ce a trimis-o pe Alina Bica după gratii, este situat în Parcul Plumbuita. Vechiul amplasament al Fabricii de cărămidă şi de sobe de teracotă care aparţinea Familiei Sinigallia nu a putut fi retrocedat în natură, pe motiv că terenul a devenit parte a domeniului public al statului.
Astfel, în septembrie 2005, moştenitorii Dino Gianni Sinigallia şi Maddalena Diana Roman solicitau Primăriei Sectorului 2 despăgubiri pentru teren. Cinci ani mai târziu, în 24 aprilie 2010, sătui de birocraţia din sistemul românesc, moştenitorii au vândut drepturile asupra terenului omului de afaceri Gheorghe Stelian. Preţul: 1,5 milioane de euro. Imediat, omul de afaceri a depus la ANRP o cerere de despăgubire. A fost rezolvată în numai şase luni. Prin trafic de influenţă, spun procurorii anticorupţie. Aşa se face, că pentru 13 hectare de teren agricol, Stelian Gheorghe primeşte 85 de milioane de euro de la ANRP, cu 62 de milioane mai mult decât avea dreptul, spun procuorii
O altă achiziţie, marca Gheorghe Stelian, vizează terenuri ce au aparţinut industriaşului Tonolla, în perioada interbelică. Urmaşii acestuia, au vândut drepturile litigioase, după ce ani de zile au încercat în zadar să reintre în posesia terenurilor sau să primească despăgubiri. 500.000 de euro au plătit Gheorghe Stelian şi un partener de-al său, Doru Nicorici pe două terenuri aflate în administrarea Circului Globus. Apoi a cerut 12 milioane de euro pe ele.
Dosarul ANRP 2 ne duce spre un alt personaj cu lipici la bani câştigaţi uşor: Valentin Vişoiu. Un alt partener de afaceri al milionarului Dorin Cocoş. El a acţionat mai mult în sectorul 3 al capitalei. Terenul de peste 20 de hectare din zona Plumbuita, a fost cumpărat în 1904 de avocatul Ivan Grueff. Pe atunci, administrativ, zona aparţinea de comuna Dudeşti-Cioplea. A intrat ulterior în cartierele Titan-Balta Albă.
Terenul respectiv a fost moştenit de Matilda Oloşuteanu şi Elena Gheţu, iar acestea au cesionat drepturile litigioase către Valentin Vişoiu, pentru suma de 2.713.500 euro. În septembrie 2008, au venit şi banii: 106 milioane de euro. Cu 60 de milioane în plus faţă de preţul real, spun procurorii
Dosarele ANRP 3 şi ANRP 5, îl au drept protagonist pe Horia Simu. De departe, marele câştigător al afacerii cu despăgubiri. Un personaj destul de discret, cunoscut drept baronul cuprului din România, milionarul a intrat în topul Forbes.
Horia Simu a obţinut, în 2007, drepturile litigioase pentru un teren din Sectorul 3 al Capitalei, evaluat la momentul cu pricina la 30 de milioane de euro. Simu a plătit 1,5 milioane de euro pe drepturile litigioase de la Ferma Ciurel. Actele le-a cumpărat de la Mihaela Cojocaru, cetăţean american. Statul nu putea retroceda terenul în natură, aşa că omul de afaceri a cerut compensații sub formă de titluri la Fondul Proprietatea, în valoare de aproape 100 de milioane de euro. Le-a şi primit, însă abuziv, susţin anchetatorii. Cele aproape 70 de milioane de euro obținute în plus de la stat față de valoarea reală a terenului i-au alimentat lui Horia Simu pasiunea pentru artă.
Acelaşi personaj este indicat drept beneficiar şi, totodată, inculpat, într-un alt dosar. De data aceasta, legat de despăgubirea pentru un teren din Constanţa.
Cele 25 de hectare de teren arabil nu puteau fi retrocedate în natură, aşa că moştenitorul de drept i-a vândut omului de afaceri drepturile litigioase pentru 700 de mii de euro în octombrie 2009. Valoarea reală a trenului - puţin peste un milion de euro. Comisia a acordat însă despăgubiri de peste 8 milioane 800 de mii de euro. Denunţat de un fost consilier prezidenţial, care a recunoscut interventiile la ANRP, omul de afaceri consideră acum că nu ar trebui să fie singurul care răspunde.
Mihai Rotaru este personajul principal al dosarului ANRP 4. A făcut o afacere de milioane, dar pe cheltuiala statului, acuză DNA. Ar fi cumpărat, la finalul lui 2009, drepturile litigioase asupra unui teren din Pitești. Veronica Vana Neaţu este cea care a vândut. Solicitase încă din 2001 despăgubiri. Dar fără niciun efect. Mihai Rotaru a plătit 750 de mii de euro pe drepturile litigioase. Jumătate de an mai târziu, în iunie 2010, deși prețurile erau în cădere liberă, obținea de la stat aproape 25 de milioane de euro despăgubiri. Numai că pământul valora cel mult cinci milioane de euro, așa că restul reprezintă paguba statului, susțin anchetatorii. Acum, omul de afaceri este trimis în judecată. Fostul lider liberal Ioan Oltean este suspectat că l-a susţinut pentru a obţine despăgubirea.
Cele mai multe dosare ARP au fost trimise deja în judecată de prourorii anticorupţie. Sunt la instanţa supremă, pentru că ancheta vizează parlamentari care făceau parte din Comisia de Despăgubiri a ANRP. Până la această oră nu s-a dat vreo soluţie. Alte sesizări legate de presupuse despăgubiri ilegale sunt analizate de procurori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
