Un miliard de euro. La atât se ridică autostrăzile aflate în lucru sau pe care şantierele vor fi deschise în scurt timp.
În total peste 220 de kilometri de şosea de mare viteză. Banii vin în principal de la Bruxelles. Şi statul român trebuie să contribuie însă, cu partea lui. Supraacciza la carburanţi a fost vechiculată, încă de la momentul introducerii sale, în aprilie, ca posibilă sursă de finanţare.
"Vrem să înţelegem de ce plătim taxe şi impozite. Vrem să înţelegem dacă cei 7 eurocenţi au făcut vreun metru doi de autostradă, care sunt ăia, unde sunt." spune profesorul de economie Mircea Coșea.
Problema este că nici şefa Finanţelor şi nici ministrul delegat pentru Buget "nu ştiu", după cum spun chiar ei, câţi bani s-au strâns din suprataxa introdusă la 1 aprilie.
Ioana Petrescu, ministerul Finanţelor Publice: "Nu putem calcula separat cât a fost această supraacciză de 7 eurocenţi."
Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget: "Banii din acciză ajung în bugetul statului şi de la bugetul statului se împart la fiecare minister în parte şi de acolo ministerul îi repartizează pentru autostrăzi, reparaţii drumuri şi aşa mai departe."
Cu alte cuvinte, banii adunaţi au intrat în sacul comun al bugetului, care seamănă tot mai mult, în ochii plătitorilor de taxe, cu o gaură neagră.
Altă cheltuială care nu-mi aduce nimic în plus. În zona comercială şi privată, cât te duci să ceri mai mulţi bani de la un client, clientul te întreabă: "da' ce-mi dai în plus?" spune Radu Dinescu, secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor din România.
Din accizele încasate, nu doar de la carburanţi, ci şi de la alcool, tutun, cafea, s-au adunat la bugetul de stat, în primele 10 luni aproape 4,5 miliarde şi jumătate de euro, cu 13% în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Numai că statul a câştigat pe o parte, şi a pierdut pe alta. După introducerea accizei, transportatorii au evitat să mai alimenteze în România. Pompele au înregistrat vânzări cu aproape 7% mai mici la benzină şi motorină.
Aşa că tot fondurile europene rămân de bază. Toate şantierele deschise în prezent se află în vestul ţării, Aproape toate au termen de finalizare în 2016.
Este şi cazul ultimilor 26 de kilometri din autostrada Timişoara-Lugoj, unde lucrările au demarat la începutul acestui an. Şefii de la Drumuri speră totuşi ca măcar o mică porţiune să fie deschisă circulaţiei în cele câteva săptămâni rămase din acest an. Constructorul e sceptic.
Şantiere s-au deschis şi pentru realizarea ultimilor 72 de kilometri din autostrada Lugoj-Deva. Din păcate, însă, sunt porţiuni pentru care încă nu s-a dat undă verde.
Primii 27 de kilometri ai autostrăzii Lugoj-Deva au fost daţi în folosinţă încă de anul trecut. Aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri: fără parcări, telefoane de urgenţă sau spaţii de servicii.
România este, alături de Bulgaria, statul european cu cea mai nedezvoltată reţea de autostrăzi: deţinem doar 670 de kilometri. Poate 700, dacă, până de Crăciun vor fi inauguraţi şi cei 28 de kilometri promişi pe viitoarea Nădlac-Arad. Spre comparaţie, Spania, statul european care stă cel mai bine la acest capitol, are 16.000 de kilometri. În Germania sunt 12.000 de kilometri, în Franţa aproape 11.000 de kilometri iar în Ungaria aproape 1.500 de kilometri.
Cum comentaţi modul în care sunt alocaţi banii pentru infrastructură? Aşteptăm mesajele şi comentariile pe site-ul nostru, la secţiunea DigiVOX
Aşadar, 2014 este cel mai prost an în privinţa dezvoltării reţelei de autostrăzi. Şi vă întrebăm, cum comentaţi modul în care autorităţile alocă bani pentru investiţiile în infrastructură? Vă aşteptăm mesajele şi comentariile pe site-ul nostru, la secţiunea DigiVOX.
Vrem să ştim, de asemenea, părerile românilor din alte colţuri ale lumii, de la care dorim să aflăm şi cât de importantă este dezvoltarea infrastructurii pentru autorităţile altor state. Pentru românii din diaspora am deschis deja o secţiune pe site-ul nostru - Consulatele DIGI - unde vă invităm să ne trimiteţi toate opiniile dumneavoastră.