ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Mita face haltă la CFR Călători. Principalii competitori fac profit din contracte cu compania de stat
În 1998, când s-a decis spargerea SNCFR, CFR Călători pleca la drum cu peste 4.000 de vagone şi peste 800 de locomotive. Sute de contracte și vânzări păguboase pentru stat au înjumătățit numărul vagoanelor și l-au redus cu o treime pe cel al locomotivelor.
Bilanțul negativ le-a atras atenția și procurorilor anticorupţie, care au făcut de curând mai multe halte în birourile şefilor de la companiile feroviare.
Cea mai recentă anchetă îl are în centru pe omul de afaceri Călin Mitică, unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la 22 de milioane de euro. Compania lui, Transferoviar Grup, şi Grupul Feroviar Român, al controversatului Gruia Stoica, sunt cei mai mari rivali ai Căilor Ferate Române. Paradoxal, au făcut profit frumos cu bani plătiţi tocmai de compania de stat. Una dintre firmele lui Călin Mitică a primit 50 de milioane de euro ca să repare automotoarele numite Săgeata Albastră, deşi nu era în stare să facă acest lucru, spun procurorii anti-corupţie. După semnarea contractului, compania a angajat alte societăţi să îi facă treaba. Administratorul uneia dintre ele era actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.
„Au reparat şi 10 motoare pentru Remarul 16 februarie, anul trecut şi anul acesta. Este un contract între două firme private”, spune Ioan Rus.
Coincidenţă sau nu, exact în luna în care era semnat contractul pentru repararea Săgeţilor Albastre, firma cumpăra în leasing o lumuzină de lux de 180.000 de euro de la compania administrată de ministrul Transporturilor.
„Maşina are 5 luni, maşina e ca nouă Da, pe firma aia a fost. Pe Remarul 16 Februarie”, spune un dealer auto.
Procurorii anticorupţie au semne mari de întrebare şi în legătură cu reparaţiile care s-au făcut pentru locomotive. Aceeaşi firmă a lui Călin Mitică a fost aleasă să facă lucrările, deşi reparaţiile de probă demonstrau clar dezinteresul acelei companii. Muncitorii nu s-au obosit nici măcar să vopsească locomotiva intrată la revizie, iar unele piese defecte sau uzate nu au fost înlocuite, aşa cum cerea caietul de sarcini. Cu toate acestea, Remarul 16 Februarie a câştigat un contract de 10 milioane de euro. Directori de la Căile Ferate au închis ochii, pe motiv că reparaţiile nu au costat mult.
„Ei au venit cu preţul cel mai mic”, spune Ioan Bălănean, membru în Directoratul CFR Călători.
Întrebat ce se va întâmpla dacă DNA va verifica contractul, Ioan Bălăneal răspunde: „Eu zic că e ok”.
După ancheta DNA, omul de afaceri Călin Mitică şi mai mulți subalterni au fost arestaţi preventiv. La fel şi directorul CFR Călători Teodor Garviş, acuzat că a primit mită aproape 100.000 de euro ca să accepte contracte păguboase. Potrivit datelor oferite de CFR Călători, firma lui Călin Mitică a primit în ultimii doi ani peste 3 milioane de euro pentru reparaţiile făcute la automotoare Săgeata Albastră şi la mai multe vagoane de călători.
„Eu am cerut tuturor companiilor să verifice încă o dată toate contractele, legalitatea lor şi calitatea reparaţiilor făcute. Dar nu ne suprapunem cu DNA. Nu inventez încă un DNA la Ministerul Transporturilor”, spune ministrul Ioan Rus.
Din păcate, astfel de cazuri nu sunt excepţii, ci mai degrabă reguli care au ruinat Căile Ferate Române. Același Călin Mitică a cerut de la compania de călători 20 de milioane de euro pentru 34 de vagoane căptușite cu azbest, material cancerigen şi interzis de Uniunea Europeană.
La Arad sunt patru astfel de rame electrice, care înainte de a fi retrase din depou au transportat câteva mii de pasageri. Acum ele zac pe şine după ce în compoziţia lor a fost descoperit azbestul, o substanţă considerată cancerigenă
„ Numai 10 au mai mai rămas în circulaţie, care au aviz de la Autoritatea Feroviară”, a spus Adrian Vlaicu, director de comunicare CFR Călători.
În condiţiile în care Căile Ferate aruncă bani pe reparaţii de mântuială şi cumpără vagoane second-hand care ajung direct pe linie moartă, nu este de mirare că CFR nu mai găsește fonduri pentru investiţii care să îi aducă din nou călători.
„Problema este că se repară vehicule foarte vechi. Este exact ca şi cum în continuare ca persoană fizică m-aş bucura că mi-am alocat pentru reparaţii bani pentru o Dacia 1100 în anul 2014”, spune Ştefan Roşeanu, fost director CFR Călători.
„În acest moment parcul este complet modernizat este la 90%. Noi sunt vagoanele de tip intercity a căror achiziţie a fost făcută pe parcursul ultimilor 10 ani”, spune Adrian Vlaicu, director de comunicare la CFR Călători.
Primii care taxează afacerile proaste sunt chiar călătorii. Anul trecut, CFR a vândut 48 de milioane de bilete și abonamente, de trei ori mai puţin decât în urmă cu 16 ani. Cei care nu au mai mers cu trenul de stat au ajutat firmele feroviare particulare să facă profit. De altfel, România este încă o dată în contra-timp cu Europa de Vest. În Franţa, Germania sau Marea Britanie, numărul pasagerilor a crescut constant în ultimii 15 ani. Ce-i drept, acolo un drum cu trenul este o plăcere.
Până şi ministrul Transporturilor recunoaşte că este fascinat de căile ferate din străinătate.
„Am fost anul trecut cu trenul de la Paris la Bruxelles. Nu clasa întâi, nimic special. Aşa cum în avion vine doamna cu căruciorul şi-ţi dă un suc, o apă, o cafea, tot aşa este şi în trenul ăla. Merg calculatoarele. Ai semnal. Wi-Fi, tot ce vrei”, a spus Ioan Rus.
În acest timp, fabricile româneşti de vagoane şi locomotive au mare succes. La cel mai mare târg feroviar din Europa, cel din Berlin, au fost apreciate. De străini.
„CFR-ul nu are bani pentru a cumpăra produsele noastre deocamdată”, spune Ionel Ghiţă, preşedinte consiliul de administraţie Softronic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
