ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Germania a inventat sistemul de autostrăzi. Infrastructura rutieră s-a extins rapid în perioada interbelică
1907. Autorităţile din New York încearca sa organizeze transportul în metropola care se dezvolta din ce în ce mai repede şi astfel a aparut ideea de şosele cu acces limitat. Adică autostrăzile de astăzi. O idee care s-a materializat mai întâi în Italia, unde în 1924 se deschidea Autostrada Lacurilor. La acea vreme, făcea legătura între Milano şi oraşele învecinate Como şi Varese. Era o performanţă pentru începutul secolului trecut, iar Germania nu s-a lăsat mai prejos. Italienii au datstartul, dar nemţii au accelerat şi au recuperat rapid în materie de infrastructură.
În 1926, instituţia responsabilă cu infrastructura a publicat un plan pentru construirea a nu mai puţin de 22.500 de kilometri de autostrăzi.
Trei ani mai târziu era pusă piatra de temelie a primei autostrăzi din Germania, care urma să lege oraşele Koln şi Bonn, în vestul ţării. Lucrările au fost încheiate în 1932. Primarul din Koln, Konrad Adenauer, viitorul cancelar postbelic, a inaugurat autostrada.
Ajuns la putere, regimul nazist condus de Adolf Hitler a adoptat cu entuziasm proiectul construcţiei de autostrăzi şi a reuşit să realizeze prima reţea de şosele de mare viteza din lume.
„Avem trei noduri rutiere de legătură pe axa nord-sud, dar şi trei noduri de la est la vest”, spunea, în 1933, Fritz Todt, inspector general la Ministerul Transporturilor.
Prima secţiune a acestui sistem revoluţionar de transport a fost realizată între Frankfurt pe Main şi Darmstadt şi a fost dată în folosinţă în 1935. O autostradă pe care s-au stabilit inclusiv recorduri în competiţiile de Grand Prix:
432 de kilometri pe oră, a fost una dintre cele mai mari viteze înregistrate pe un drum public.
Autostrăzile construite până la declanşarea celui de-al doilea război mondial nu au jucat un rol militar prea mare, pentru că armata folosea trenurile. Bombardamentele au lăsat, însă, urme adânci pe şoselele de mare viteză şi au suspendat lucrările pe multe şantiere.
Construcţiile au fost reluate în Germania de Vest în anii '50, în timp ce în partea de est totul s-a făcut mult mai lent. Unele secţiuni de autostradă întrerupte de Cortina de Fier au fost completate abia după reunificarea Germaniei, în 1990.
Aşa se face că, la sfârşitul lui 2012, Germania avea o reţea de aproape 13.000 de kilometri de autostrăzi, a doua ca lungime din Europa şi una dintre cele mai lungi din lume, după China, Statele Unite, Canada şi Spania.
Statele Unite au, în prezent, aproape 76.000 de kilometri de autostrăzi. Cei mai mulţi au fost construiţi în anii '50, '60 şi '70. Asta după ce, în 1956, guvernul american a aprobat un proiect uriaş pentru două decenii şi a alocat 51 de miliarde de dolari pentru autostrăzi interstatale.
Reţeaua de autostrăzi cu care se mândresc astazi americanii este marele merit al preşedintelui Dwight Eisenhower, care şi-a dat seama ca Statele Unite au nevoie de o astfel de infrastructura rutieră după ce i-a luat 62 de zile ca să traverseze ţara. Şi avea deja modelul pe care trebuia să-l aplice.
În cel de-al Doilea Război Mondial, D. Eisenhower a fost comandantul trupelor aliate din Europa şi a rămas impresionat de sistemul de drumuri dezvoltat de Germania, înainte de conflagraţia mondială.
În campania „România cu încetinitorul”, v-am arătat cum s-au cheltuit sume uriașe pe kilometru, cum nicio lucrare nu a fost terminată la timp, cum alții reușesc să construiască repede și bine, iar noi suntem codașii Europei.
Reporterii Digi24 au făcut şi primul experiment despre cât de greu este sa traversezi România in lipsa unei autostrazi si cât de mult pierde economia pentru că nu avem drumuri de mare viteză. La „Jurnalul de Seară”, de la ora 20.00, urmăriţi o ediţie specială realizată pe autostrada Bucureşti-Ploieşti.
Invitaţi vor fi ministrul Transporturilor, Ioan Rus şi directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Narcis Neaga.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
