ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Cum a sărit de pe şine patrimoniul CFR
În 1989, angajaţii CFR şi familiile lor erau trataţi în 15 spitale arondate fiecărei regionale. Fiecare avea farmacie, policlinică şi săli de operaţie. Regula, valabilă până în 2006, spunea că ceferiştii nu se puteau duce la alt spital. 2006 a fost ultimul an în care Ministerul Transporturilor a făcut investiţii majore în spitalele CFR. Apoi, spitalele au primit bani doar pentru salarii. Fără fonduri, multe sunt în moarte clinică.
„Peste două milioane de ron sunt numai datorii. Sunt înconjurat de somaţii de plată, de ameninţări prin recuperatori (...) din ce în ce mai greu”, spune Dorin Oprea, managerul Spitalului Port Constanţa.
13 spitale CFR au trecut anul trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătății. Două luni mai târziu, spitalele constatau că nu nu pot face operaţii şi că nu pot elibera medicamente. Guvernul uitase să emită normele de funcţionare pentru noul statut. Activitatea spitalelor a fost blocată un an, apoi au ajuns din nou la Transporturi, cu toate că mai mulţi preşedinţi ai Consiliilor Judeţene erau dispuşi să le salveze.
„Am solicitat trecerea lui în patrimoniul Consiliului Judeţean. Vom lua şi pasivul şi activul (...) în aşa fel încât să obţinem patrimoniul întreg”, spune Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
„Există clar un interes al unor investitori privaţi pentru acel patrimoniu generos”, spune consilierul județean Marius Martinescu.
Spitalele CFR sunt acum în situaţia unui muribund chinuit de boală, pe care medicii nu se îndură să îl eutanasieze. Doar că în rolul doctorului este Ministerul Transporturilor, care a pus demult diagnosticul.
„În structura actuală nu fac faţă concurenţei”, spune ministrul Ioan Rus.
Muribunde sunt şi hotelurile care aparţin de CFR. Din 2003, toate pensiunile, hotelurile, trenurile de epocă şi locomotivele cu aburi din patrimoniul CFR au fost transferate Societăţii Feroviare de Turism. Anul trecut, firma a intrat în insolvenţă, iar pierderile financiare şi dezinteresul managerilor au dus la pierderea celei mai valoroase clădiri din patrimoniul societăţii: hotelul Astoria din Bucureşti. Clădirea evaluată la 10 milioane de euro a fost pierdută pentru o datorie de 50.000 de euro. Astăzi, Societatea Feroviară de Turism mai valorează, pe hârtie, doar opt milioane de euro, iar clădirile din proprietate se năruie pe zi ce trece. La complexul Snagov, de exemplu, CFR lasă în paragină două vile de trei stele.
La un pas de dispariţie sunt şi zeci de hectare de sere şi pepiniere ale Căilor Ferate Române. Guvernul înfiinţa acum 10 ani o societate specială. Aceasta primea 30 de hectare de teren, în opt judeţe, sute de peisagişti, florari şi pădurari. Misiunea lor era să livreze flori şi arbuşti care să înfrumuseţeze toate gările ţării. Mândria societăţii era sera de la Gurahonţ, Arad, cea mai mare din România.
Acum doi ani, societatea de stat care grupa serele şi pepinierele Căilor Ferate a intrat în insolvenţă, pentru că bugetele pentru înfrumuseţarea gărilor au fost tăiate. Angajaţii au fost concediaţi, iar serele abandonate. La Galaţi era a doua pepinieră ca mărime din ţară. Acum, pe 5 hectare se întinde un loc sălbatic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
