ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Codași la absorbția fondurilor europene
Când am intrat în Uniunea Europeană se spunea că aderarea este cea mai mare şansă pentru modernizarea României de la Marea Unire din 1918 încoace. Banii cu care puteam ajunge din urmă ţările dezvoltate nu au fost cheltuiţi de autorităţi decât în parte. În plus, nu s-au dus în proiecte vitale.
Infrastructura, educaţia şi sistemul medical nu au avut parte de finanţarea aşteptată. Legislaţia greoaie, lipsa instituţiilor şi a cofinanţărilor de la Guvern au ţinut ţara pe loc. Problema este că în urma acestui eşec lipsesc responsabilii, iar România intră într-un nou ciclu de finanţare fără să înveţe din greşelile primilor şapte ani.
Imediat cum a păşit în comunitatea europeană, României i s-a deschis un seif plin cu peste 19 miliarde de euro. Teoretic, puteam cheltui toţi aceşti bani pentru a mai reduce distanţa faţă de ţările vest-europene. Practic, am putut lua din acest seif doar jumătate din sumă, adică mai puţin de 10 miliarde de euro.
Cei mai mulţi bani erau destinaţi transporturilor: pentru construcţia de autostrăzi, căi ferate şi pentru a duce drumurile cu asfalt până în cel mai îndepărtate comune din ţară. Din păcate, doar 58% din cele 2,5 miliarde de euro a fost încasat de guvernele care s-au întrecut în promisiuni între 2007 şi 2014.
În schimb, cel mai mare grad de absorbţie l-a avut programul destinat dezvoltării capacităţii administrative. Banii urmau să modernizeze administraţia publică, să reducă birocraţia şi cozile de la ghişee. Judecaţi singuri dacă investiţia şi-a atins scopul.
Pe lângă faptul că nu am folosit în totalitate banii europeni, am pierdut 225 milioane de euro ca urmare a folosirii frauduloase a acestor sume.
După eşecul primilor şapte ani ca stat membru al Uniunii europene, României i s-a oferit o provocare şi mai mare. Până în 2020 trebuie să scriem proiecte credibile, să atragem şi să cheltuim nu mai puţin de 35,5 miliarde de euro.
Autostrăzilor li s-a mai dat o şansă în noul exerciţiu bugetar. Infrastructura are la dispoziţie aproape 12 miliarde de euro ca să ne apropie mai repede, la propriu, de statele dezvoltate.
Dacă ne uităm în curtea vecinilor, vedem că la ei lucrurile stau mult mai bine în ceea ce priveşte atragerea fondurilor de la Bruxelles. La finalul anului trecut Ungaria cheltuise 87% din banii alocaţi, iar Bulgaria 77%. Cel mai bine la acest capitol stau ţările baltice, în timp ce Polonia are cea mai mare sumă încasată: mai mult de 50 de miliarde de euro au intrat în economia acestei ţări, direct din conturile Comisiei Europene.
Alocări bani europeni, pe programe, 2007-2013
PO Regional 2,49 mld.euro (62%)
POS Mediu 2,1 mld. euro (47%)
POS Transport 2,5 mld. euro (58%)
POS Competitivitate 1,36 mld. euro (53%)
POS Dezvoltarea Resurselor Umane 1,15 mld. euro (33%)
POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative 171 mil. euro (82%)
PO Asistenţă Tehnica 106 mil. euro (62%)
TOTAL 9,91 mld. Euro (52%) din 19,05 miliarde alocate
Alocări bani europeni 2014-2020
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM): 11,88 mld. euro
Programul Operațional Regional (POR): 8,25 mld. euro
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) : 8,01 mld. euro
Programul Operațional Capital Uman (PO CU): 4,32 mld. euro
Programul Operațional Competitivitate (POC): 1,58 mld. euro
Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA): 0,55 mld. euro
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD): 0,51 mld. euro
Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT): 0,25 mld. euro
Programul Interreg V-A România - Bulgaria 2014-2020: 0,25 mld. euro
TOTAL: 35,5 mld. euro
Fraude fonduri europene: 225 milioane euro, bani pierduți
Rata absorbției, final 2014 (procente din total sume alocate și bani primiți)
Bulgaria: 77%. 5,1 miliarde euro
Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro
Estonia: 87%, 3 miliarde euro
Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro
Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro
Lituania: 88%, 6 miliarde euro - CEA MAI MARE ABSORBŢIE CA PROCENTAJ
Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro - CEA MAI MARE SUMĂ ABSORBITĂ CA BANI
Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro
Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.
(Sursa: KPMG, Progress Report 2007-2014)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
