ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Codași la absorbția fondurilor europene

Rusia a comis 34 de atacuri hibride împotriva României, potrivit unui raport al Italiei. Apare și numele lui Călin Georgescu

Traian Băsescu: România va trebui să investească mult în înarmare. „Trebuie să ieșim din lașitatea tradițională”

Străinii care studiază în România. Povestea unor tineri care au străbătut mii de kilometri ca să-și urmeze visul

Ordonanță de urgență: angajații pensionari din spitale pleacă acasă. SANITAS: criza din sistemul medical se adâncește

Rusia trimite un nou mesaj de susținere pe față a lui Călin Georgescu

Ilie Bolojan, despre reacția României la postările lui Elon Musk: Trebuie răspuns doar la chestiuni instituționale

Ilie Bolojan despre acuzația ca a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion

Noi imagini cu protestatarii care au răsturnat mașina Digi24 la protestul de la BEC: au vrut să dea foc autovehiculului

Ce se poate întâmpla după ce BEC a respins candidatura lui Georgescu

Când am intrat în Uniunea Europeană se spunea că aderarea este cea mai mare şansă pentru modernizarea României de la Marea Unire din 1918 încoace. Banii cu care puteam ajunge din urmă ţările dezvoltate nu au fost cheltuiţi de autorităţi decât în parte. În plus, nu s-au dus în proiecte vitale.

Infrastructura, educaţia şi sistemul medical nu au avut parte de finanţarea aşteptată. Legislaţia greoaie, lipsa instituţiilor şi a cofinanţărilor de la Guvern au ţinut ţara pe loc. Problema este că în urma acestui eşec lipsesc responsabilii, iar România intră într-un nou ciclu de finanţare fără să înveţe din greşelile primilor şapte ani.

Imediat cum a păşit în comunitatea europeană, României i s-a deschis un seif plin cu peste 19 miliarde de euro. Teoretic, puteam cheltui toţi aceşti bani pentru a mai reduce distanţa faţă de ţările vest-europene. Practic, am putut lua din acest seif doar jumătate din sumă, adică mai puţin de 10 miliarde de euro.

Cei mai mulţi bani erau destinaţi transporturilor: pentru construcţia de autostrăzi, căi ferate şi pentru a duce drumurile cu asfalt până în cel mai îndepărtate comune din ţară. Din păcate, doar 58% din cele 2,5 miliarde de euro a fost încasat de guvernele care s-au întrecut în promisiuni între 2007 şi 2014.

În schimb, cel mai mare grad de absorbţie l-a avut programul destinat dezvoltării capacităţii administrative. Banii urmau să modernizeze administraţia publică, să reducă birocraţia şi cozile de la ghişee. Judecaţi singuri dacă investiţia şi-a atins scopul.

Pe lângă faptul că nu am folosit în totalitate banii europeni, am pierdut 225 milioane de euro ca urmare a folosirii frauduloase a acestor sume.

După eşecul primilor şapte ani ca stat membru al Uniunii europene, României i s-a oferit o provocare şi mai mare. Până în 2020 trebuie să scriem proiecte credibile, să atragem şi să cheltuim nu mai puţin de 35,5 miliarde de euro.

Autostrăzilor li s-a mai dat o şansă în noul exerciţiu bugetar. Infrastructura are la dispoziţie aproape 12 miliarde de euro ca să ne apropie mai repede, la propriu, de statele dezvoltate.

Dacă ne uităm în curtea vecinilor, vedem că la ei lucrurile stau mult mai bine în ceea ce priveşte atragerea fondurilor de la Bruxelles. La finalul anului trecut Ungaria cheltuise 87% din banii alocaţi, iar Bulgaria 77%. Cel mai bine la acest capitol stau ţările baltice, în timp ce Polonia are cea mai mare sumă încasată: mai mult de 50 de miliarde de euro au intrat în economia acestei ţări, direct din conturile Comisiei Europene.

Alocări bani europeni, pe programe, 2007-2013

PO Regional 2,49 mld.euro (62%)

POS Mediu 2,1 mld. euro (47%)

POS Transport 2,5 mld. euro (58%)

POS Competitivitate 1,36 mld. euro (53%)

POS Dezvoltarea Resurselor Umane 1,15 mld. euro (33%)

POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative 171 mil. euro (82%)

PO Asistenţă Tehnica 106 mil. euro (62%)

TOTAL 9,91 mld. Euro (52%) din 19,05 miliarde alocate

Alocări bani europeni 2014-2020

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM): 11,88 mld. euro

Programul Operațional Regional (POR): 8,25 mld. euro

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) : 8,01 mld. euro

Programul Operațional Capital Uman (PO CU): 4,32 mld. euro

Programul Operațional Competitivitate (POC): 1,58 mld. euro

Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA): 0,55 mld. euro

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD): 0,51 mld. euro

Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT): 0,25 mld. euro

Programul Interreg V-A România - Bulgaria 2014-2020: 0,25 mld. euro

 TOTAL: 35,5 mld. euro

Fraude fonduri europene: 225 milioane euro, bani pierduți

Rata absorbției, final 2014 (procente din total sume alocate și bani primiți)

Bulgaria: 77%. 5,1 miliarde euro

Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro

Estonia: 87%, 3 miliarde euro

Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro

Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro

Lituania: 88%, 6 miliarde euro - CEA MAI MARE ABSORBŢIE CA PROCENTAJ

Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro - CEA MAI MARE SUMĂ ABSORBITĂ CA BANI

Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro

Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.

(Sursa: KPMG, Progress Report 2007-2014)