România cu încetinitorul. CNADNR a cheltuit în șapte ani 4 miliarde de euro pentru 400 de kilometri de autostradă
Peste 4 miliarde de euro s-au cheltuit în ultimii şapte ani pentru construcţia de autostrăzi. S-au realizat 395 de kilometri de drum, cu o medie de peste 10 milioane de euro pe kilometru.
2012 şi 2013 au fost cei mai buni ani pentru construcţia de autostrăzi. Anul acesta, numărul de kilometri de şosea rapidă este de aproape șase ori mai mic decât cel din 2012. S-a tăiat panglica doar pe o porţiune de 22 de kilometri.
„Poveşti cu Scufiţa Roşie, că se poate construi mai mult. Uite că nu se poate din varii motive: şi de capacitate, şi de finanţare. Acum cele două sunt strâns legate. Că dacă nu ai un flux de bani continuu acum nimeni nu o să-şi aloce capacitate de construcţie o lună-două, că poate e plătit, poate nu”, spune Radu Dinescu, secretar general Uniunea Transportatorilor din România.
După primele zece luni ale anului, investiţiile Companiei de Drumuri erau cu 45% mai mici comparativ cu anul trecut, arată datele de la finanţe. Guvernanţii promit că în bugetul pentru 2015 banii vor fi mai mulţi. Nu spun însă cât de mulţi şi se feresc de cifre.
„Din ultima versiune pe care am văzut-o eu, aceste investiții cresc în 2015 față de 2014, dar nu vreau să dau cifre despre buget”, susține Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor.
Mare parte din banii alocaţi suplimentar vor merge către cofinanţarea proiectelor europene.
„Avem la dispoziție 1,8 miliarde de euro fonduri europene, în bugetul pe 2015 trebuie să punem cheltuielile de cofinanțare și ceea ce va apare în plus, corecții financiare ș.a, deci îmi trebuie 3 miliarde de euro pe partea de rutieră, neapărat, vor fi în bugetul acesta”, afirmă Ioan Rus, ministrul Transporturilor.
Banii nu sunt însă singurele piedici în calea construirii de autostrăzi. Numeroasele contestaţii la licitaţii ţin şi ele pe loc proiectele. Este şi cazul autostrăzii Sebeş-Turda, unde şefii de la Drumuri aşteaptă deja de un an să deschidă şantierele. Licitaţia a fost organizată în toamna anului trecut, dar justiţia a dat abia recent un verdict final după ce a primit mai multe contestaţii.
O insolvenţă şi o anchetă penală au ţinut au blocat o altă autostradă, cea dintre Nădlac şi Arad. Contractelor pentru ambele loturi ale autostrăzii fost reziliate iar termenele de finalizare s-au schimbat de mai multe ori. Şoseaua a fost realizată aproape integral în ultimele zece luni. După un an şi jumătate de şantier, primul constructor nu realizase decât 30% din lucrare motiv pentru care Compania de Drumuri a decis rezilierea contractului.
„Am refăcut taluzele care erau afectate de ploi, se montează parapeţi, tot pe prima secţiune, se face marcaj, şanţurile se completează”, spune Adrian Adler, reprezentant asociere Max Bogl – Astaldi.
Potrivit contractului, primii 22 de kilometri ai acestei autostrăzi ar trebui finalizaţi luna viitoare, însă şefii de la Drumuri încă mai speră să-i dea în folosinţă înainte de finalul anului, laolaltă cu alţi 6 kilometri de pe lotul 2 al aceleaşi autostrăzi, care să lege şoseaua de Drumul Naţional 7. Iar întreaga autostradă ar putea fi gata la mijlocul anului.
„Lotul II va fi gata contractual la sfârşitul lunii mai. Deci în vară va fi gata şi dat în exploatare”, adaugă Adrian Adler.
Tot în vară sunt promisiuni că se va închide şantierul şi pe tronsonul dintre frontiera cu România şi oraşul ungar Mako, şosea care va lega în sfârşit ţara noastră la reţeaua europenă de autostrăzi.
Din păcate, însă, o şosea rapidă continuă care să lege Capitala de Vestul ţării vom avea cel mai devreme peste 4 ani, dacă guvernanţii şi constructorii respectă angajamentele luate până în acest moment. Între timp, în 2016, Sibiul ar putea avea drum direct către autostrăzile din Ungaria.
„Capitala României, care întâmplător este şi un centru economic important, trebuie legat de reţeaua de autostrăzi din Europa. S-ar dezvolta o serie de industrii, cu o serie de industrii suport, gen logistică, transport, depozitare, care ar aduce un mare plus. Care ar aduce, de asemenea, o creştere o veniturilor la bugetul de stat, pentru că se vor plăti mai multe taxe şi impozite”, mai spune Radu Dinescu, secretar general Uniunea Transportatorilor din România.
Deocamdată, însă, lipsa unei reţele de autostrăzi bine pusă la punct a provocat aglomerarea investiţiilor străine în vestul ţării, aproape de graniţa cu Ungaria, ţară care este conectată la reţeaua europeană de drumuri de mare viteză.
Cheltuieli cu autostrăzile
Plăţi efectuate - kilometri
2008: 408 mil. euro - 0
2009: 650 mil. euro - 42
2010: 566 mil. euro - 28
2011: 773 mil. euro - 68
2012: 757 mil. euro - 128
2013: 941 mil. euro - 107
2014*: 228 mil. euro - 22
*plăţi realizate în perioada ianuarie-septembrie 2014 / sursa: ZF.ro, CNADNR
Cum comentaţi modul în care sunt alocaţi banii pentru infrastructură? Aşteptăm mesajele şi comentariile pe site-ul nostru, la secţiunea DigiVOX
Aşadar, 2014 este cel mai prost an în privinţa dezvoltării reţelei de autostrăzi. Şi vă întrebăm, cum comentaţi modul în care autorităţile alocă bani pentru investiţiile în infrastructură? Vă aşteptăm mesajele şi comentariile pe site-ul nostru, la secţiunea DigiVOX.
Vrem să ştim, de asemenea, părerile românilor din alte colţuri ale lumii, de la care dorim să aflăm şi cât de importantă este dezvoltarea infrastructurii pentru autorităţile altor state. Pentru românii din diaspora am deschis deja o secţiune pe site-ul nostru - Consulatele DIGI - unde vă invităm să ne trimiteţi toate opiniile dumneavoastră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
