ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Autostrăzi construite cu piciorul pe frână

Data publicării:
campanie romania cu incetinitorul sigla

Autorităţile nu au reuşit anul acesta să taie panglica decât pe 22 de kilometri de şosea de mare viteză. Nici constructorii nu s-au grăbit să lucreze, nici şefii de la drumuri să-i plătească. Investiţiile în autostrăzi și drumuri au fost tăiate anul acesta la jumătate, iar dezastrul s-a văzut în economie atunci când a testat recesiunea.

Cu 670 de kilometri de şosea rapidă, România rămâne una dintre ţările euroepene codaşe la capitolul infrastructură, iar paşii spre o reţea de autostrăzi ca-n Vest sunt tot mai mici. În 25 de ani nu a fost terminată nici măcar autostrada care ar trebui să lege estul de vestul României. Anul acesta, de exemplu, s-a tăiat panglica pentru doar pe 22 de kilometri de autostradă, între Cunţa şi Sălişte. Tronsonul inaugurat cu doar două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale face parte din autostrada Orăştie-Sibiu. În mod normal, această porţiune trebuia inaugurată încă din decembrie 2013, când s-a tăiat panglica pe ceilalţi 60 de kilometri ai aceleiaşi autostrăzi.

Asta nu însemnă că lucrările s-au terminat. Printre maşini, drumarii mai peticesc câte o fisură apărută după numai trei săptămâni. Asta poate şi pentru că terenul ameninţă să o ia la vale şi are nevoie de lucrări de consolidare.

Întrebat dacă acest tronson prezintă siguranță sută la sută, Narcis Neaga, directorul CNADNR, a răspuns:

„Prezintă siguranţă suta la sută DN7 pe Valea Oltului? Este aceeaşi situaţie. Aceeaşi sută la sută ca şi pe Valea Oltului”.

Cu doar trei săptămâni înainte de sfârşitul anului, sunt slabe speranţe ca promisiunile şefilor de la Drumuri de a mai tăia panglica pe încă 34 de kilometri de şosea rapidă să devină realitate. În aceste condiţii, 2014 are toate şansele să fie cel mai slab an, din 2009 încoace, la capitolul kilometri de autostradă finalizaţi.

Anul trecut au fost gata 107 kilometri de autostradă, iar in 2012 – 128.

Kilometri de autostradă inauguraţi

2009: 42 km

2010: 28 km

2011: 68 km

2012: 128 km

2013: 107 km

2014: 22 km

(sursa: zf.ro, CNADNR)

Motivul?

„A fost o politică deliberată de renunţare la investiţii pentru a se obţine anumite fonduri orientate spre anumite promisiuni pe care Guvernul le-a făcut”, spune Mircea Coșea, profesor de economie.

„Reducerea masivă a bugetului de investiţii se vede până la urmă în potenţialul de creştere economică”, este de părere Gabriel Biriş, vicepreşedinte Asociaţia Oamenilor de Afaceri

Cu ce să treacă investitorii Carpaţii?! Cu căruţa?! Pe drumurile întortocheate?!”, se întreba și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

În primele zece luni, investiţiile companiei de Drumuri au fost cu 45% sub nivelul celor de anul anul trecut. Exprimat în bani, e vorba de 2 miliarde şi jumătate de lei. Asta în timp ce autoritățile se lăudau cu excedent bugetar.

„Explicația este legată de temeri legate de posibile repercusiuni ale DNA, în condițiile în care foarte mulți ordonatori de credite probabil au temerea să semneze contracte noi știind că au probleme cu contractele existente, probabil, la modul în care s-au organizat licitațiile, la prețurile la care s-au făcut licitațiile”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Pentru guvernanţi, întotdeauna există loc de mai bine. La anul.

„Pentru anul viitor ne propunem să mărim acest capitol al investițiilor publice din fonduri europene și de la bugetul de stat cu aproximativ 10 miliarde. (...) Sunt creșteri substanțiale și la Ministerul Transporturilor, și la SGG, acolo unde este CNADNR”, a dat asigurări Darius Vâlcov, ministrul delegat al bugetului.

Scăderea investiţiilor statului în drumuri s-a propagat, din aproape în aproape, până în bugetul de stat. Firmele de construcţii au primit mai puţini bani, deci au plătit taxe mai mici şi asta a însemnat, în cele din urmă, un Produs Intern Brut mai mic.

În primele zece luni, investiţiile au scăzut la 10,6 miliarde de lei, cu 13,4% mai puţin faţă de anul trecut. Evidența cifrelor se vede altfel de la Palatul Victoria.

Noi avem cele mai mari investiţii publice şi le vom ţine în continuare”, a declarat premierul Victor Ponta. La observația că anul acesta au fost inaugurați doar 22 de kilometri de autostradă, Victor Ponta a răspuns: „Se lucrează”.

Din păcate, însă, fără prea mult spor.

Sunt o serie de proiecte care au astfel de probleme legate de autorizaţia de mediu, legate de exproprierea întregii suprafeţe, legate de activitatea consultantului etc. Și Lugoj-Deva, și ... sunt probleme pe Turda-Câmpia Turzii...Să spunem, am fi putut fi mai harnici decât am fost, fără niciun fel de îndoială”, a declarat Ioan Rus, ministrul Transporturilor. 

Scăderea investiţiilor se vede şi în cifrele de afaceri ale drumarilor. Cel mai mare constructor de pe piața locală şi-a înjumătăţit afacerile anul acesta. Iar viitorul seamănă a drum închis - în 2015 sunt planificaţi doar 17 noi kilometri de şosea rapidă, adică mai puţin de unul şi jumătate pe lună.

Nu există un pic de jenă la nivelul conducerii CNANDR, de exemplu, să ne spună că vor face 17 kilometri de autostrăzi când alţii fac pe an câteva sute?”, se întreabă profesorul Mircea Coșea.

Din cei 17 kilometri, șase sunt cei care încheie traseul autostrăzii Bucureşti - Ploieşti. Autorităţile ne promit că în 2016 va fi mai bine.

Anul viitor vom reuşi să circulam pe tronsoane de autostrazi mai mari, vizibile din punct de vedere al eficienţei pentru şoferi, iar din 2016 vom circula de la Sibiu la Nădlac 350 de km, din Cluj-Napoca la Nădlac asta înseamna 400 de km, de la Cluj la Târgu Mureş 112 de km şi Suplacu de Barcau Borş”, promite Ioan Rus.

Cu alte cuvinte România va ajunge peste doi ani să aibă aproape 900 de kilometri de autostradă. Asta dacă promisiunile, şi aşa modeste, vor fi respectate.

Citiți AICI și alte materiale din campania ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri