Revoltă împotriva unui sistem de vot vechi de 229 de ani

Alegerile prezidenţiale care l-au dus pe Donald Trump în postura de cel mai puternic om al planetei au bătut recordul de audienţă tv în Statele Unite. Peste 70 de milioane de oameni s-au uitat la televizor în minutul de aur. Reţelele de socializare au explodat şi ele: pe Twitter şi Facebook au curs aproape 800 de milioane de postări, mesaje, aprecieri şi distriburi.

Călin Georgescu contestă în instanță reluarea alegerilor și dă în judecată mai multe instituții ale statului

Cine este Mihail Kavelașvili, fostul fotbalist ales președinte al Georgiei

Donald Trump a deschis Bursa de Valori din New York

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

O mare parte dintre mesajele care au inundat mediul virtual contestă alegerea lui Donald Trump. Şi cheamă la o revoltă. Gruparea Anonymus îi îndeamnă pe americani la rezistenţă în faţa preşedintelui ales, în California s-a format un curent care îndeamnă la desprinderea de SUA. Se vorbeşte mult şi se critică mult pe reţelele de sociale, în special sistemul electoral complicat şi vechi de 229 de ani. Şi asta pentru că Hillary Clinton a câştigat votul popular, dar a pierdut alegerile.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii este ales prin sistemul Colegiului Electoral, înfiinţat în 1787. Sarcina alegerii preşedintelui american o au electorii - acum în număr de 538. Secolele trecute, acest sistem era explicat de câteva realităţi ale momentului. Astfel, nu era posibil ca un candidat la preşedinţie să poată organiza o campanie la nivel naţional şi nici identitatea naţională nu era cristalizată în acele vremuri. S-au discutat mai multe scenarii. Varianta alegerii preşedintelui de către Congres a fost respinsă, pentru că ar fi provocat prea multe diviziuni. De asemenea, alegerea unui preşedinte de către administraţiile statelor a fost eliminată, pentru că ar fi subminat autoritatea federală. Nici alegerea prin vot direct nu a fost acceptată pentru că ar fi dus la situaţia în care oamenii ar fi votat candidatul local favorit. Deci, niciun candidat nu ar fi avut o majoritate suficientă pentru a guverna toată ţara. Aşa că, a fost adoptat sistemul electorilor. Premisa de la care s-a pornit: persoanele cele mai bine informate şi mai înţelepte din fiecare stat au discernământul să aleagă un preşedinte.

Dar lucrurile s-au schimbat mult în Statele Unite de atunci. Oamenii au nenumărate surse de informare, distanţele se parcurg rapid. Şi mai ales, acest sistem permite situaţia în care un candidat obţine majoritatea voturilor populare, dar nu ajunge preşedinte. S-a întâlmplat şi anul acesta şi de alte patru ori în istorie. În 1969, în Congresul american s-a dezbătut introducerea votului direct pentru preşedinte şi vicepreşedinte. Porpunerea a trecut de Camera Reprezentanţilor, dar nu şi de Senat.