Războiul lui Donald Trump cu giganții auto și IT
Industriile auto și IT din Statele Unite ar putea fi afectate de protecționismul lui Donald Trump. Una se bazează pe mâna de lucru ieftină din Mexic, cealaltă pe imigranţi talentaţi. Ambele trec prin transformări tehnologice: automatizare, maşini care se conduc singure- care cu siguranţă vor însemna pierderi de locuri de muncă. Adică, exact opusul promisiunii lui Trump de a înmulţi joburile din producţie.
Război între giganții auto și Donald Trump
În campanie, Donald Trump a promis blocarea investiţiilor Ford şi General Motors în Mexic.
Ford a anunţat că-şi va extinde capacităţile de producţie de acolo cu 1,6 miliarde de dolari, iar GM cu cinci miliarde. În baza acordului comercial NAFTA, ambii constructori s-au bucurat până acum de schimb relativ liber între SUA şi Mexic.
Acum, Donald Trump promite renegocierea acordurilor şi taxe de import usturătoare pentru maşinile aduse în Statele Unite. Analiştii citaţi de Reuters calculează că preţul per maşină importată va creşte în medie cu 5.000 de dolari, ceea ce ar anula practic economiile de pe urma forţei de muncă ieftine din Mexic.
Între noul preşedinte şi giganţii auto se deschide un război. După atacuri repetate, directorul Ford a cerut o întâlnire cu Trump, întrevedere pe care apoi a descris-o ca fiind supărătoare şi frustrantă. Compania a anunţat că va da afară 2.000 de oameni de la o uzină din Ohio şi că va transfera o parte mai mare a producţiei din Statele Unite în Mexic. Calculele economice de la Ford se lovesc însă de calculele politice făcute de Trump.
Între 1994 şi 2013 locurile de muncă din industria auto americană au scăzut cu o treime în vreme ce în Mexic au crescut de cinci ori. Pierzătorii sunt printre cei care l-au mandatat pe Trump să-i readucă Americii statutul de putere industrială.
Incertitudinea, cel mai mare pericol
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De asemenea, și sectoarele de tehnologie sunt privite ca frână în acest plan de dezvoltare. Limitarea imigraţiei şi regândirea liberului schimb nu dau bine în cărţile industriei IT care se bazează pe profesionişti străini şi îşi încasează grosul banilor peste graniţă.
În campanie, IBM a fost criticat pentru că transferă locuri de muncă în străinătate. Trump a cerut şi boicotarea produselor Apple şi l-a acuzat pe şeful Amazon că se foloseşte de Washington Post, pe care îl controlează, pentru a-şi avansa interesele de afaceri.
Pentru un miliardar care şi-a făcut averea în imobiliare, business-ul din tehnologie pare ceva mai degrabă abstract. Companiile spre care aruncă săgeţi produc profituri uriaşe şi sunt vârfuri pe bursă, însă locuri de muncă pe care le produc nu sunt direct proporţionale.
Lipsa de admiraţie este reciprocă. Şefii de la HP şi Cisco, deşi îi susţineau în mod normal pe Republicani, de această dată au fost în tabăra Clinton. Sunt decizii care pot avea repercusiuni ţinând cont de memoria bună pe care Trump o are vis-a-vis de critici.
Sectorul de tehnologie este vizat de noi pachete legislative pentru criptare, pentru softurile maşinilor autonome, inteligenţă artificială şi acces la date personale, iar preşedintele ales pare să nu fie de partea IT-iştilor.
Există însă şi optimişti. Unii analişti citaţi de Wall Street Journal se aşteaptă ca regândirea Codului Fiscal să le permită marilor companii să-şi aducă acasă munţii de cash adăpostiţi în străinătate. Ei cred că IT-ul se va bucura de mai multă libertate. Alţii spun că, din contră, Trump va strica unul dintre cele mai mari motoare de creştere economică din America. Tocmai incertitudinea însă poate fi cel mai mare pericol.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
