RAPORT DE ȚARĂ. Vulcanii noroioși și „Athosul românesc”, atracțiile turistice din județul Buzău
Rezervaţia naturală Vulcanii Noroioşi este situată în zona Subcarpaţilor de Curbură, la aproximativ 25 de kilometri de municipiul Buzău. Pe o suprafaţă de peste 30 de hectare, vulcanii noroioşi s-au format prin erupţia gazelor naturale şi a mişcărilor seismice, care aduc la suprafaţă noroi. O altă zonă deosebită din judeţul Buzău este „Athos-ul românesc”. Puţini sunt cei care ştiu că pe aceste dealuri se găsesc şi alte vestigii de o valoare inestimabilă. Biserica săpată în piatră, de exemplu, are o poveste aparte.
Pot fi consideraţi vulcani în miniatură, chiar dacă nu depăşesc 5-6 metri înălţime, iar adâncimea de la care este aruncată spre suprafaţă lava este mult mai mică. În ultimii ani, vulcanii noroioşi au devenit un obiectiv turistic mult frecventat şi, probabil, cel mai vestit monument geologic din România.
Peisajul straniu oferit de argilele crăpate şi policromia specială a lavelor de argilă dau întregii depresiuni un aspect bizar selenar.
Rezervaţia naturală Vulcanii Noroioşi este o zonă turistică aparte în România, mai ales că în Europa fenomenul este destul de rar. Doar câteva astfel de locuri pot fi găsite în Peninsula Taman din Rusia și în peninsula Kerci din Ucraina, sau în Muţii Apenini, din Italia.
Pus în legătură cu existenţa primilor creştini pe malurile râului Buzău, ansamblul aşezărilor rupestre din zona munţilor Buzăului a incitat şi a prezentat interes pentru specialişti încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Astfel, zona mai este cunoscută şi sub denumirea de „Athos-ul românesc”. În total, sunt peste 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spaţii de locuit cât şi ca locuri de cult.
„În jurul unui munte, începând cu secolul al IV-lea, credem noi, şi continuând în Evul Mediu, au fost săpate în stâncă o serie de chilii și bisericuţe de către călugări. Aceştia şi-au manifestat viaţa creştină prin rugăciune în interiorul acestor schituri”, spune Sebastian Matei, directorul Muzeului de Istorie Buzău.
Dovezile existenţei acestor călugări creştini se găsesc pe pereţii adăposturilor rupestre, unde sunt gravate inscripţii cu simboluri chirilice.
În secolul al XIII-lea, doi păstori care se aflau în zonă ar fi visat că în coasta unei stânci ar exista o icoană ce o întruchipează pe Fecioara Maria, spune legenda. „Se apucă de săpatul stâncii. Au satisfacţia găsirii a ceea ce căutau, icoana ce o întruchipa pe Sfânta Maria descoperind-o tocmai în altar”, explică Diana Gavrilă, ghid turistic.
Pe locul unde cei doi păstori ar fi găsit icoana, ar fi ridicat apoi altarul bisericii.
„Cu excepţia Dobrogei, respectiv Constanţa şi Tulcea, putem să spunem că Buzăul este un leagăn de plămădire al creştinismului românesc”, susține Ciprian Câmpineanul, arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.
Dincolo de secretele aşezărilor rupestre, peisajul este unul de poveste, mai ales că iubitorii de ieşiri în aer liber pot campa la poalele masivilor din apropierea peşterilor. De asemenea, se pot face escaladări pe versanţi perfect drepţi, cu înălţimi ce pot ajunge şi la 40 - 50 de metri.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
