RAPORT DE ŢARĂ. Sibiu, judeţul pionier al independenţei energetice

Într-o perioadă în care se vorbeşte insistent de caracterul limitat al resurselor pământului, a obţine energie sau căldură din surse regenerabile a devenit o preocupare majoră pentru tot mai mulţi oameni. Iar sibienii pot fi consideraţi adevăraţi pionieri în domeniu.

Urmărește dezbaterea pe tema regionalizării, votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Ioan Bebeşelea, cioban de meserie, este unul dintre cei care a rezolvat problema energiei de care are nevoie. De mai bine de 5 ani de zile, stâna sa este racordată la reţeaua ...solară. Cu ajutorul a două panouri fotovoltaice, el a devenit sută la sută independent energetic. A investit aproape 2.000 de euro, iar acum nu plăteşte facturi de sute de lei în fiecare lună şi nu tremură la scumpirea curentului electric.

Oraşul Avrig va avea un parc fotovoltaic

Independenţă energetică, dar la o scară mult mai mare, vor să o obţină şi cei aproape 14.000 de locuitori din Avrig. Există chiar şi un proiect pe care autorităţile locale vor să-l ducă la bun sfârşit până în 2030. Investiţia se apropie de 50 de milioane de euro.

Deocamdată, şcoala şi centrul de afaceri din Avrig au fost echipate cu 60 de panouri fotovoltaice. Pe lângă asta, iluminatul public dintr-un cartier mărginaş al oraşului este asigurat de alte 20 de panouri.

În urmatorii ani, autorităţile intenţionează să amenajeze în zonă un parc fotovoltaic întins pe o suprafaţă de cel puţin 40 de hectare.

Centrala pe paleţi, mai economică decât cea pe gaz

O găselniţă energetică de viitor este centrala termică ecologică pe paleţi. Peleţii din rumeguş, bălegar sau paie înlocuiesc practic gazul. Un sac de 20 de kilograme costă 10 lei. Pentru o locuinţă de 150 de metri pătraţi, încălzirea cu peleţi nu depăşeşte 350 de lei lunar, adică jumatate din costurile unei centrale termice pe gaz.

În centrul Sibiului atrage atenţia a clădire care are acoperişul din iarbă verde. Acesta a fost gândit de un grup de ecologişti, care au urmărit reducerea consumului de energie.

Acoperişul verde reduce factura la curent

„Nu este nici foarte greu de montat, dar nici foarte uşor. Sunt nişte paşi care trebuie urmaţi, nişte criterii în funcţie de tipul clădirii, de structura de rezistenţă a fiecarei clădiri în parte”, explică Andreea Neagu, unul dintre proiectanţii acestui tip de acoperiş.

Stratul de verdeaţă înlocuieşte acoperişurile obişnuite, conservă căldura şi, în acelaşi timp, reduce considerabil factura la curentul electric, fără prea multă bătaie de cap.

,,Având deasupra casei un acoperiş verde, compensăm cumva din pierderea de suprafaţă verde pe care am ocupat-o cu clădirea. Există costuri care se compensează prin economia de energie electrică. Există date la nivel internaţional care vorbesc despre 10 – 20%", spune Dumitru Ungureanu, inginer de mediu.

Strânse cu miile în parcuri special amenajate, toate aceste sisteme ar putea ,,culege" şi apoi redistribui populaţiei energie sau caldură din resurse regenerabile din natură.