RAPORT DE ȚARĂ. Reghin, orașul lutierilor
Aproape că nu există chitarist în România care să nu fi învățat primele acorduri pe o chitara Hora, plecată din fabrica înființată în 1951. De-a lungul vremii, gama de instrumente a fost mult diversificată.
„Instrumentele cu corzi frecate, respectiv instrumente de tipul viorii, violei, violoncelului, contrabasului. Avem instrumente de percuție din lemn, ca xilofoanele. Desfășurăm un vast program de investiții, în valoare de aproximativ un 1.500.000 de euro”, explică Nicolae Bâzgan, directorul fabricii „Hora”.
10.000 de metri cubi de lemn se transformă anual în instrumente muzicale. Se lucrează numai cu lemn de calitate, iar procesul de fabricație al unui instrument de calitate poate dura mai bine de cinci ani, pentru că lemnul trebuie uscat natural, timp de ani de zile.
„Lemnul trece prin diferite transformări, tehnologic vorbind. Se debiteză în funcție de dimensiuni, în funcție de cote și se trece la curbarea eclisei, după aceea la asamblarea eclisei, la asamblarea împreună a eclisei cu spatele și cu fața”, spune Sebastian Rusu, maistru la secția de producție chitări.
Munca cea mai grea este la final, când sunt verificate detaliile de finețe si instrumentul este acordat. Totul trebuie să fie perfect. La fel stau lucrurile și în atelierul de naiuri. Ioan Halațiu face instrumente de suflat de 13 ani. Știe întreg procesul cu ochii închiși.
„Le iau șublerul, le măsor și le aranjez pe acest suport, care după mărimea lui. Vin încleiate, vin verificate”, explică maistrul Ioan Halațiu.
Peste 80.000 de instrumente ies anual pe poarta fabricii Hora, din Reghin, iar trei sferturi din producție este pentru piața externă. Rușii, asiaticii și europenii, cu toții se înghesuie să cânte la instrumentele fabricate la Reghin. Aici unde viorii, deloc întâmplător, i s-a ridicat statuie în centrul orașului. Pe lângă fabrica Hora, la Gliga Instrumente vioara devine o operă de artă în sine.
„E cu totul deosebit față de cu totul alt domeniu. Pentru că puțină lume știe că 95% e manual. Deci noi am reușit să facem tot ce și-ar dori un om în domeniu. De la cel mai mic instrument, la cel mai mare, de la cel mai ieftin, la cel mai scump”, afirmă Vasile Gliga, președintele Asociației Lutierilor din România.
Cei care dau farmecul lutieriei pure sunt micii meseriași. Francisc face viori de mai bine de 10 ani. Nu s-a gândit niciodată că va ajunge lutier. De pe terenul de fotbal, a ajuns astăzi unul dintre cei mai buni maeștri din lume, premiat la Cremona, la cel mai important concurs de profil. Francisc este primul român care a obținut o astfel de recunoaștere.
„Prima operațiune care se face este fuguirea. Pe axa instrumentului se face o lipire, care e foarte importantă. Sunt două bucăți care se fuguiesc, e un procedeu de încleiere. Ăla e foarte important să fie perfect. Pentru că în timp, din cauza vibrațiilor, în timp, cedează”, explică lutierul Francisc Gyorke.
Din marile fabrici sau din ateliere modeste, sute de mii de instrumente părăsesc anual orașul ca să ajungă pe marile scene ale lumii.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
