RAPORT DE ȚARĂ. Portul Constanța, principal motor economic
Portul reprezintă pentru Constanța principalul motor economic. Are toate atuurile să fie așa: este nu doar cel mai mare port al României, ci și cel mai mare port maritim de la Marea Neagră și din Europa de Sud-Est.
La nivel european, este printre primele zece în ceea ce privește traficul de mărfuri realizat anual. Totuși, cu toate că portul are o capacitate de operare de 120 de milioane de tone, el este folosit doar la un sfert din capacitate sau chiar mai puțin de atât. Strategic, Portul Constanța se afla pe rutele a trei coridoare de transport pan-european care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre, poziționat la intersecția rutelor comerciale care leaga piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală și Extremul Orient.
De la intrarea în port, te simți ca într-un alt oraș, cu străzi infinit de lungi și încărcate cu mărfuri. Întreaga întindere portuară are o suprafață totală de 3.926 hecare. Aici nimeni nu se plistisește, din contră: toată lumea are câte ceva de făcut.
„Pot să vă spun că zilnic în portul Constanța își desfășoara activitatea în jur de 30 de mii de oameni, ceea ce înseamnă un oraș de mărime medie”, a spus Duma Ambroziu, directorul de exploatare, siguranță și securitate al administrației Porturilor Maritime Constanța.
Majoritatea sunt din Constanța sau din localitățile din jurul. Locurile de muncă sunt sigure și bine plătite. Cel mai mare angajator este Șantierul Naval. În ultimii zece ani, după privatizarea șantierului, veniturile au crescut de șase ori față de perioada comunistă și se ridică acum la suma de un miliard de dolari. Activitatea este preponderent de export.
În cei 760 de metri pătrați ai șantierului naval se repară peste 70 de nave pe an, de la clienți din toate colțurile lumii. Fiecare navă, fie că este construită de la zero sau reparată, înseamnă un succes obținut de o echipă din care, surprinzător, aproape un sfert sunt femei.
Un alt actor important este Oil Terminal, cel mai mare operator pe mare specializat în transportul țițeiului, a produselor petroliere și petrochimice. Are trei mari depozite cu o capacitate de 1.700.000 de metri cubi și o capacitate de încărcare/descărcare la căile ferate de 30 de kilometri. Terminalul de pasageri din Portul Constanța, adică un fel de aeroport pentru nave, este o altă ușă, larg deschisă, pentru intrarea banilor la noi în țară, dacă ne gândim că o singură nava de croazieră are în medie 2000 de pasageri.
„Facem un calcul foarte, foarte simplist: punem o suma modică de 10 euro, înmulțiți 10 euro cu 2000 și o să aveți suma pe care pasagerii unei nave de pasageri o pot lăsa la o zi de escală. Înmulțiți suma acesta cu numărul de escale dintr-un port și o să avem deja o sumă impresionantă”, a spus Camelia Gearap, head office IDU Shipping.
Mai exact, am obține o sumă de cel putin doua miliarde de euro, bani care rămân la noi în țară având în vedere că terminalul de pasageri are o capacitate anuală de 100.000 de turiști. Portul are regim de zonă liberă, deci cu facilități fiscale pentru dezvoltarea de noi capacități de producție și de locuri de muncă.
Infrastructura portuară a progresat mult în ultimii șapte ani, de când s-au pus la bătaie investiții private. Au fost facute cinci terminale noi pentru cereale care s-au adaugat la cele trei deja existente. Când ne uităm la investițiile de stat însă, vedem autostrada Soarelui care din 2012 trebuia să se termine în Poarta 7 a portului Constanța. Odată cu ea, mai trebuia să fie gata un pod deasupra canalului care să lege Nordul de sudul Constanței, la Agigea. Banii au fost alocați, dar degeaba. Pentru marile firme de transport podul ar însemna diminuarea costurilor.
Sunt însă unele afaceri care par să se dezvolte oricât de vitregă ar fi situația infrastructurii. Nimic nu pare să împiedice tonele de cherestea să plece din țară. Păduri întregi sunt îngrămădite în portul Constanța, gata să fie exportate la vecinii care ne vând mai apoi mobila. Turcii abia așteaptă fierul vechi pe care noi îl exportăm relaxat, pentru ca mai apoi să cumpăram minereuri feroase și neferoase din Rusia, Ucraina sau India. Portul Constanța nu înseamnă însă numai comerț pe mare. El cuprinde și portul turistic Tomis, unde sunt ancorate mici vapoare sau bărci de lux.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
