RAPORT DE ȚARĂ. Mina de cupru de la Moldova Nouă (Caraș-Severin) poluează întreaga zonă
Societatea responsabilă este în curs de lichidare, iar privatizarea ei este o ecuaţie complicată. Până acum, a implicat un judecător şi un director condamnaţi, un scandal de spionaj şi o poluare care sufocă întreaga zonă.
La Moldova Nouă, Dunărea ar putea spune poveşti despre turişti, privelişti spectaculoase şi colţuri de natură sălbatică. Dar toate îşi pierd strălucirea atunci când vântul bate cu putere şi acoperă hectare întregi şi zeci de gospodării cu un praf înecăcios.
„Acest steril provine de la o mină de cupru şi conţine metale grele, cupru, zinc, mangan. Toate aceste metale grele au un efect devastator. Incidenţa cancerului bronhopulmonar în zona Moldova Nouă este una extrem de ridicată”, precizează Dorin Vancea, directorul Spitalului „Victor Babeş”, din Timişoara.
Valorile determinate în situații de poluare accidentală au depăşit limitele admise de 5-10 ori, până la de 20-30 de ori, şi asta în zonele locuite. În anul 2011, s-au aplicat trei sancţiuni, în valoare totală de 165.000 de lei, în anul 2012, două sancţiuni în valoare totală de 130.000 de lei, ultima în luna martie a acestui an, 40.000 de lei”, spune Gheorghe Pitulan, comisar al Gărzii de Mediu Caraş-Severin.
Amenzile din 2011 au fost plătite. Următoarele, deşi contestate, au fost câştigate de Garda de Mediu. Sursa poluării sunt iazurile de decantare Tăuşani şi Boşneag, devenite o întindere de 120 de hectare pline de praf rezultat în urma obţinerii cuprului. Activitatea minieră a societăţii care le administra a fost sistată în 2006. Pentru iazul Tăuşani, de aproape 20 de hectare, alocarea fondurilor de închidere şi ecologizare revine Ministerului Economiei, care va organiza o licitaţie.
Acţiunea privind reducerea poluării care afectează aproape 18.000 de oameni, pe malul românesc şi pe cel sârbesc, nu a avut însă succes. Sarcina ecologizării revine astfel viitorului investitor, momentan necunoscut. În acest context, autorităţile locale caută soluţii.
Speranţele autorităţilor vizează redeschiderea mineritului, aşa că au grăbit finalizarea actelor necesare pentru intabularea terenurilor care au aparţinut întreprinderii miniere, documente cerute de un potenţial investitor din zonă.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Privatizarea Moldomin este însă o ecuaţie dificilă. În noiembrie 2010, societatea a intrat în insolvenţă. La mai puţin de un an, judecătorii au aprobat vânzarea activelor, inclusiv licenţa de exploatare a cuprului, către MINECO AG. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Timiş, cerându-se inclusiv schimbarea lichidatorului judiciar care supraveghea procedura insolvenţei.
Ambele dosare au ajuns pe unor colegi ai magistratului Cătălin Şerban, pe atunci vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara. Pentru a se asigura că preluarea minelor de cupru nu va fi anulată în instanţă, directorul Moldomin, Iacob Chişărău, s-a angajat să intervină la Şerban.
În declaraţia dată în faţa procurorilor anticorupţie, directorul Iacob Chişărău a susţinut că magistratul i-a cerut 60.000 de euro ca să intervină la colegii săi de la Curtea de Apel Timişoara. Cătălin Şerban a fost arestat, după ce procurorii au prins-o în flagrant pe soţia sa în timp ce primea geanta cu bani.
Zăcămintele de la Moldova Nouă au ajuns şi în mijlocul unui scandal de spionaj economic. Potrivit DIICOT, în toamna lui 2012, un cetăţean rus a fost depistat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, în timp ce încerca să părăsească ţara, având asupra sa documente şi hărţi geologice, cu informaţii şi date clasificate privitoare la zăcămintele de cupru aferente exploatărilor Moldova Nouă. În tot acest timp, locuitorii din Moldova Nouă privesc neputincioşi cum exploatarea devine o ruină.
„Privim şi ne vine să plângem, ceea ce se vede acum după cea mai mare exploatare minieră din ţară, unde pe timpuri se produceau sute de tone de cupru, unde odată a fost mândria Banatului”, își amintește Şerban Stan, fost lider de sindicat.
Din bijuteria în care au lucrat pe vremuri și 5.000 de oameni nu a mai rãmas însă mai nimic. Rămân însă, în subteran, tone de cupru, care valoreazã o comoară.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
