RAPORT DE ȚARĂ. Judeţul Hunedoara, o uşă deschisă pentru investiţii

Înainte de 1989, Hunedoara era considerat unul dintre cele mai industrializate județe din țară. Acum, județul a ajuns să se bată pentru a scăpa de eticheta de județ al șomerilor. Rata șomajului este de aproape 8 la sută, una dintre cele mai mari din România la ora actuală.

În statisticile AJOFM Hunedoara figurează peste 13.000 de șomeri. Numărul lor mare este dat de disponibilizările care au avut loc în ultimii ani, după privatizarea sau desființarea exploatărilor miniere din Valea Jiului și Munții Apuseni.

Dincolo de asta, statisticile arată că, de la începutul anului până acum, aproape 1.600 de persoane au reușit să își găsească de lucru, semn că investitorii din țară și din străinătate își fac simțită prezența în zonă. Impozitele pe care trebuie să le plătească aici sunt minime, iar mâna de lucru este din belșug.

Care sunt resursele

Județul Hunedoara a fost înainte de 1989 motorul industriei miniere și metalurgice. Aproape 70 la sută din economia județului avea resursele în adâncuri. Zona este printre cele mai bogate din Europa de Est în resurse minerale. Minele au început însă să dispara una câte una. Aceeași soartă au avut-o și combinatele siderurgice de lângă orașul Hunedoara.

Pe rând, furnalele din beton înalte de peste o sută de metri au fost demolate. O singură clădire a rămas în picioare din parcul industrial. În total, 150.000 de metri cubi de beton au rezultat din demolări și în jur de 130 de hectare de teren au fost curățate pe bani europeni. Pe lângă moloz și ruine, prăbușirea coloșilor industriali a lăsat în urmă o forță de muncă puternică și calificată.

Fără lucru, minerii s-au reorientat. Unii s-au apucat de afaceri în industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, care oferă acum an de an aproape un sfert din bugetul judeţului.

,,În mod special, facem tâmplărie ferestre și uși din lemn stratificat cu geam termopan. Facem tâmplărie pentru piața din România. Cam 50 la sută din comenzile noastre. Și 50% se adresează pe piața din Anglia, în special zona Londrei”, explică Sorin Mihanţa, om de afaceri.

După nouă ani petrecuţi în mină, Sorin Mihanţa a pus pe roate o fabrică de ferestre din lemn masiv lângă oraşul Petrila din Valea Jiului. Pe lângă ferestrele obişnuite care merg pe piaţa internă, cei 26 de angajaţi fac şi unele de tip englezesc.

Câte mine au supraviețuit

Închiderea a trei dintre cele cinci mine de cărbune din zona Petrila a pus pe drumuri peste 10.000 de mineri, dispuşi oricând să se reprofileze. Valea Jiului poate fi considerată un paradis pentru potenţialii investitori. Sunt peste 500 de terenuri libere pentru hale de producţie şi fabrici industriale numai în preajma oraşului Petrila, iar primăria percepe impozite simbolice.

,,Mi-aș dori și aș invita și o fac cu toată deschiderea și respectul pentru toți investitorii care vor să vină în Valea Jiului și în orașul Petrila, implicit, am putea să le punem la dispoziție terenuri pentru a construi hale cu utilitățile aduse până la aceste terenuri. Avem oameni harnici. În minerit au lucrat și lucrează oameni care sunt obișnuiți cu greutățile”, a explicat Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila.

Rata şomajului care depăşeşte 10% în oraş, îl determină şi pe primarul din Petroşani să ţină mereu uşa deschisă pentru investitori. De anul trecut, oraşul are gata pregătite pentru asta aproape 15 hectare de teren, obţinute din curăţarea fostelor mine de cărbune.

„Cred că Valea Jiului are un alt avantaj competitiv pe care alte regiuni cred că nu-l au, și anume poziția geografică. Suntem undeva în centrul zonei și de aici există cam aceeași distanță până la mari aglomerări urbane, cum ar fi Timișoara înspre vest, Craiova, înspre sud sau Cluj, înspre nord vest și asa mai departe”, a explicat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul oraşului Petroşani.

Pe ce se bazează speranțele locuitorilor

În tot judeţul locuiesc peste 420.000 de oameni. Aproape trei sferturi lucrează, aşa că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor depăşeşte 5.800 de euro anual, iar salariul mediu pe economie se ridică la peste 1.600 de lei. Speranţele de dezvoltare economică ale judeţului stau în Coridorul IV paneuropean, care urmează să îl traverseze.

Un rol important va avea şi deschiderea aeroportului de lângă Satul Săuleşti, pentru care au fost realizate un proiect şi un studiu de fezabilitate. Autorităţile au plătit pentru ele în jur de 100.000 de euro.

„Eu sunt convins că până la finalul anului parteneriatul public-privat se va face, urmând ca să înceapă construcția pistei cred eu de anul viitor”, explică Mircea Ioan Moloţ, preşedinte Consiliului Judeţean Hunedoara.

Județul Hunedoara se situează pe locul al doilea pe ţară în ceea ce privește accesarea fondurilor europene nerambursabile. Valoarea sumelor atrase din 2007 prin diferite proiecte este de aproximativ 540 de milioane de lei.

Regionalizarea ar putea înlesni accesarea banilor europeni pentru cele peste 8.000 de firme mici şi mijlocii răspândite prin judeţ şi astfel s-ar creea peste 30.000 de noi locuri de muncă, sunt de părere economiştii.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.