RAPORT DE ȚARĂ. Istoria catacombelor din Brăila, rețeaua complexă de tuneluri construită de turci
Denumite de brăileni hrube, catacombele s-au transformat acum în pivnițe. Nu doar turcii şi-au lăsat amprenta. În Brăila este şi una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe construită de greci în România.
Una dintre puținele și cele mai vechi biserici ortodoxe construită de greci în România se află în centrul orașului Brăila. Biserica cu hramul Buna Vestire a fost ridicată la sfârșitul anilor 1800 cu sprijinul financiar al comunității numeroase de greci din orașul de pe Dunăre. O simplă plimbare pe străzile Brăilei dezvăluie trecătorului, fie el și neavizat, influența grecească de pe final de secol XIX în cultura orașului.
Aproape că nu există casă veche în Brăila care să nu aibă la subsol o hrubă. Sau măcar legături cu vechea reţea de catacombe a otomanilor. Legendele din partea locului spun că prin sistemul de catacombe se putea ajunge uşor în spatele oştilor invadatoare sosite la Dunăre. Pe de altă parte, hrubele erau folosite ca spații de depozitare a averilor strânse în trecut de otomani.
„Celebrele hrube ale Brăilei nu sunt decât canale de comunicare subterane într-o vreme în care Brailă fortificată după 1538 și până în 1928 la părăsirea ei de către turci. Acestea au făcut mai lesne misiunea ostașilor între citadelă, acolo unde era depozitat praful de pușcă și cele nouă bastioane”, explică Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
Istoricii brăileni au cerut de nenumărate ori ca măcar porţiuni din vechile hrube să fie restaurate şi amenajate, ca să poată fi incluse în circuitul turistic. Din păcate, însă, după anii '50, autorităţile brăilene au decis să le acopere cu nisip, după ce mai multe clădiri noi au fost la un pas să se surpe.
Cele care au supraviețuit, puține la număr, sunt astăzi inaccesibile. În jurul lor s-au născut povești care păstrează farmecul și misterul vremurilor de altădată.
La fel ca şi biserica Buna Vestire, zisă si Greacă, până nu demult cea mai mare construcție de cult din oraș. În curtea bisericii sub altar, la o adâncime de 12 metri, curge un izvor captat într-o fântână. Credința spune că apa transformată în agheasmă ţâşneşte de sub altar numai în prima zi de vineri de după Paşti. Preoții o împart credincioșilor convinși că le va fi de folos pentru tămăduirea sufletului, dar și a trupului.
Lăcașul a devenit celebru pentru faptul că este singura biserică cu trei altare din România. Realizată în stil bizantin, cu o cupolă rotundă şi planul în formă de cruce cu două turle, biserica și-a păstrat de-a lungul vremii, structura inițială. Numai clopotniţa a fost deteriorată la cutremurul din 1940.
Un candelabru imens din cristal adus de corăbierii greci de la Muran, alături de alte cinci candelabre mai mici, din cristal de Bohemia încă mai pot fi admirate. Slujbele sunt oficiate și acum în română și greacă. Comunitatea greacă din Brăila mai numără doar câteva sute de persoane.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
