RAPORT DE ȚARĂ. În studiourile de la Buftea (Ilfov) s-au produs filme româneşti premiate în străinătate

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cele mai mari studiouri din România s-au născut la început dintr-un capriciu. Fiica liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, actriţa Lica Gheorghiu, iubea cinematografia, aşa că tatăl a ordonat fără zăbavă construcţia colosului de la Buftea. Criticii recunosc că nu avea cine ştie ce talent, dar era temperamentală şi energică.

De-a lungul vremii, aici s-au produs peste 500 de filme de lungmetraj şi mai toate coproducţiile româneşti dinainte de 1989. Platouri întinse pe suprafeţe de mii de metri şi zeci de hectare pentru scenografii exterioare. Pe platourile imense se întâlneau decorurile moderne și cele de epocă, de la vegetaţie exterioară până la maşini sau bărci. Aici a fost recreată în anii 50 atmosfera Veneţiei de altădată din filmul „Bădăranii”.

Tot aici s-au produs filme de colecţie. „Scurta istorie”, desenul animat al lui Ion Popescu-Gopo, realizat la Buftea, avea să să obţină Palme d'Or la Cannes. „Pădurea spânzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei, turnat tot la Buftea în anii 60 avea să obţină la Cannes premiul pentru cel mai bun regizor.

Decoruri şi costume fastuoase de epocă au fost lucrate într-o adevărată desfăşurare de forţe pentru filmul „Cântecele renaşterii”, un documentar în regia lui Mirel Ilieşiu, distins de asemenea cu Palme d'Or la Cannes.

La Buftea au debutat regizori importanţi, ca Iulian Mihu sau Mircea Veroiu. Dictatura comunistă avea să potolească însă mai târziu, în anii 80, avântul generaţiilor următoare de cineaşti, reprezentate de nume care aveau să devină de referinţă, ca Laurenţiu Damian sau Nae Caranfil.

Ultimul val de regizori, lansat după anul 2000, din care face parte şi Cristian Mungiu, nu a mai debutat la Buftea. Studiourile au fost privatizate şi au acum 15 platouri de filmare. La Buftea există şi cea mai mare colecţie de costume din România, peste 30.000. 

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.