RAPORT DE ȚARĂ. Hunedoara, un județ cu două capitale antice

În partea de vest a țarii, străjuit de la lanțurile Munților Apuseni, Poiana Ruscai, Retezat - Godeanu și Parâng se află județul Hunedoara.

Sudul județului este dominat de Valea Jiului. Natura a avut libertate de desfășurare aici, iar dalta ei a dat naștere Peșterii Bolii, o străpungere naturală accesibilă pe toată lungimea ei, care datorită acusticii foarte bune a fost transformată în mai multe rânduri în sală de spectacole.

Industria minieră de prelucrarea huilei a permis dezvoltarea a trei municipii și tot atâtea orașe în zonă. Cel mai important este Petroşani, unde încă mai există o universitate (fostă „de mine") şi un teatru de stat. Închiderea celor mai multe dintre mine a adus cu sine şi o decădere a zonei din punct de vedere economic, dar şi exploatarea resurselor turistice. Cele trei staţiuni montane care pleacă din Petroşani, Vulcan şi Lupeni atrag amatori de sporturile de iarnă. Cea mai dezvoltată este Straja. Până în urmă cu 17 ani, aici nu era decât o singură cabană. Acum sunt 200.

Votează-ți județul în secțiunea specială „Raport de țară”

Reşedinţa judeţului este la Deva sau „Oraşul Cetăţii". Construcția medievală a fost supusă în ultimii ani unui amplu program de amenajări. Numărul turiştilor care ajung la cetate a crescut considerabil odată cu instalarea telecabinei, care a înlesnit accesul până sus, de unde se înfăţişează întreaga panoramă a oraşului, cu tot cu centrul vechi. La poalele Cetăţii, pe aleea gimnastelor sunt busturile sportivelor care au obţinut peste 300 de medalii olimpice. Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaş, Lavinia Miloşovici, Simona Amânar, Gina Gogean şi Andreea Răducan sunt doar câteva dintre ele.

Deva nu este însa cel mai mare oraș al județului. Cu o populație apropiată, dar de trei ori mai întins, este municipiul Hunedoara. Tradiţia siderurgică a oamenilor de aici pătrunde adânc în istorie. De altfel, denumirea germană a oraşului este Eisenmarkt, sau Târgul Fierului.

La 20 de kilometri de Hunedoara s-a dat în folosință în anul 1810 primul furnal cu flux continuu din Europa şi al doilea din lume. Furnalul de la Govajdia este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris şi fonta pentru oțelul produs la uzinele din Reșița pentru același obiectiv. Azi, Hunedoara trăiește din turism. Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura gotică din România, a devenit cea mai importantă sursă de venit pentru bugetul orașului.

La o aruncatură de băț de cele două orașe este Simeria, important nod feroviar. Mai multă vreme s-a pus problema fuziunii dintre cele trei localităţi, cărora să li se adauge şi oraşul Călan. Asta în ideea că un oraş mai mare ar atrage mai uşor fonduri pentru dezvoltare.

„Județul Hunedoara pentru mine reprezinta foarte mult, eu sunt nascut în acest județ, îl iubesc foarte mult și vreau să fie un județ prosper, un județ în care oamenii să trăiască cât mai bine”, a spus Ioan Rus, vicepreședintele CJ Hunedoara.

În aglomerarea de orașe din zona centrală a județului își face loc și Orăştie, punctul de plecare al bisericilor fortificate din Transilvania, dar și poarta de intrare înspre vechea Dacie. Cetăţile dacice de la Costeşti, Blidaru sau Sarmizegetusa Regia păstrează încă urme ale strămoşilor. De altfel, judeţul Hunedoara este singurul din România care are în componenţă două foste capitale antice - Sarmizegetusei Regia (capitala Daciei) i se alătură Sarmizegetusa Ulpia Traiana (capitala Daciei Romane), la mai puţin de 100 kilometri distanţă.

Oraş minier, Bradul iese în evidenţă prin Muzeul Aurului - unic în Europa. De altfel, mineritul în zonă este atestat documentar din anul 21, înainte de Hristos. Aurul extras din minele de aici a ajuns în piramidele din Egipt, la Roma, în Imperiul Austro-Ungar, dar şi în Uniunea Sovietică.

Romanii au lăsat urme în tot judeţul. La Geoagiu încă se mai păstrează un complex termal, într-o formă asemănătoare celei din antichitate. Calităţile curative ale apelor termale au fost cunoscute însă şi de daci.

Judeţ de graniţă a Ardealului cu Banatul şi Oltenia, Hunedoara păstrează atât tradiţiile proprii, cât şi influenţele vecinilor. Ţara Zarandului, Ţinutul Pădurenilor sau Ţara Haţegului sunt numai câteva dintre zonele etnografice cu greutate.