RAPORT DE ȚARĂ. Fabrica de porțelan și uzina Dacia, două exemple contrarii din Argeș
Principalul producător de automobile din România s-a deschis în 1966, la Mioveni. După doi ani, prima Dacia 1100 ieşea de pe linia de producţie.
În 1999, Renault prelua 51% din capitalul societăţii prin privatizare. Azi deţine 99,43% din capitalul Dacia. Fabrica de la Mioveni este povestea de succes a industriei argeşene. După un amplu program de modernizare şi investiţii de peste 1,6 miliarde euro, Dacia este cu siguranţă una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o contribuţie semnificativă la Produsul Intern Brut şi la exporturi. Peste 90% din producţia uzinei de la Mioveni ajunge în 37 de ţări de pe patru continente.
„Uzina Dacia este în primul rând cel mai mare angajator din județul Argeș cu puțin peste 15.000 de angajați. De cealaltă parte este principalul importator al României, ea reprezintă 10% din exporturile țării și are o pondere în Produsul Intern Brut de circa 3%”, afirmă Anca Oreviceanu, director de comunicare Dacia.
Casa peștilor de porțelan albastru
Cu totul altă soartă au avut angajaţii unei alte foste bijuterii a economiei argeşene. Din 1974 şi până la începutul anilor 2000, Fabrica de Porţelanuri trimitea servicii de ceai, de cafea, vaze şi bibelouri în toată lumea. Până şi celebrii peşti de porţelan albastru nelipsiţi din casele românilor înainte de 89 plecau tot din fabrica de la Argeş. După trei decenii de activitate, lucrurile s-au schimbat complet. Din cei 2.000 de angajaţi au mai rămas mai puţin de 200.
Alexandru Paven s-a angajat la Fabrica de porţelanuri la 17 ani. Azi are 75 de ani şi încă îşi mai aminteşte anii de aur ai instituţiei unde a fost şef de producţie vreme de 27 de ani.
„A fost totuși pentru oraș o posibilitate de angajare, de existență și de formare a unor meseriași. Oamenii erau întrebati: ești în stare să te angajezi aici? Fabrica nu înseamnă CAP, faci ce vrei, azi ești mâine nu. Ești legat prin contract”, își amintește Alexandru Paven, fost șef de producție în fabrica ARPO.
Mândria fabricii erau produsele pictate cu aur. Peste șapte kilograme de aur ajungeau anual pe farfuriile, vazele sau bibelourile care, de cele mai multe ori, mergeau la export.
„Aveam o cameră de depozitare cu sistem de alarmă, închisă cu șapte lacăte și era urmărit într-un registru special. Se e justifica fiecare milligram de aur. Fiecare vază ajungea la 700-800 de lei”, mai spune Alexandru Paven.
Ce s-a întâmplat cu „bibeloul de porţelan” din Curtea de Argeș nu își poate explica fostul șef de producție de la fabrica ALRO.
„Dacă vă duceți spre Vâlcea și vă uitați în stânga o vedeți. Eu mă uit în dreapta, mă doare sufletul. Îțti era mai mare dragul să mergi prin fabrică. Oamenii ăștia au ajuns fie șomeri, fie prin buticuri”, conchide fostul șef de producție.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
