RAPORT DE ȚARĂ. Cum se trăiește în satele din județul Timiș

La sat, ca la oraş. Aşa trăiesc oamenii din comuna Dudeştii Noi, la 12 kilometri de Timişoara, unde au fost atrase cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor. Toate gospodăriile sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare şi toate drumurile, luminate.

Localitatea a prins viaţă în 2004, când Alin Nica a devenit cel mai tânăr primar din România.

„Pentru majoritatea oamenilior sunt domn primar, chiar dacă la început le era greu să se obişnuiască cu această titulatură, făcând legătura între copilul de atunci şi... chiar aşa îmi spuneau... cu cine votezi? Cu copilul... şi funcţia de primar”, spune Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.

Între timp, copilul de atunci a reuşit să pună la punct proiecte mari. Astfel că numărul locuitorilor a crescut de la 2.400 la peste 3.000, iar cel al firmelor, de la 12 la peste 100.

„Două sunt societăţi foarte mari care ne-au trecut prin anii grei ai crizei economice. Prin impozitele colectate şi noi am reuşit să ne facem treaba şi să facem de la an la an câte o investiţie în comună”, mai spune Alin Nica.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Producătorul de mobilă Rus Savitar a investit aici peste 20 de milioane de euro în ultimii opt ani. Cel de-al doilea investitor important este FM Logistic. În 2012, depozitul de la Dudeşti s-a extins de la 12.000, la 20.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de trei milioane de euro. 150 de oameni lucrează în mod constant, însă în perioadele aglomerate compania a apelat adesea la sezonieri din comună.

Următorul proiect de dezvoltare este un aquapark care să rivalizeze cu spa-urile din Ungaria şi să îi atragă pe timişoreni în fiecare week-end la Dudeştii Noi.

Fântânile originale sunt premiate

Aer străin a împrumutat şi comuna Gottlob, din judeţul Timiş. După modelul nemţesc, localnicii au mare grijă de grădinile din faţa caselor. Autorităţile premiază, în fiecare vară, cea mai frumoasă grădină.

„Am făcut din imaginaţie, nu am copiat pe nimeni, le întreţin, e foarte greu că e foarte cald să le întreţinem, dar încercăm. La două zile, curăţat, udat”, spune Magdalena Nastor, localnică.

Zeci de muşcate, petunii şi figurine aduse din străinătate sunt aranjate cu grijă, iar cele mai frumoase grădini sunt marcate oficial.

O iniţiativă la fel de colorată găsim în comuna Sânmihaiu Român. Împreună cu studenţii de la Facultatea de Arte din Timişoara, elevii si-au transformat școala în curcubeu.

„Întotdeauna când vin la şcoală vin cu drag, pentru că mă încarcă aceste culori şi bănuiesc că şi pe copii îi încarcă aceste culori, îi fac să fie mai deschişi şi mai plini de speranţă”, spune Claudiu Crepcea, directorul Şcoalii Sânmihaiu Român.

O şcoală care poate concura cu oricare unitate de învăţământ din capitala Banatului este cea de la Dumbrăviţa. Calitatea actului didactic i-a convins pe mulți timișoreni să-și trimită copiii să înveţe în afara oraşului. În ultimii patru ani, numărul elevilor a crescut de aproape cinci ori.

„Din comunele limitrofe, foarte mulţi copii vin la noi la şcoală... Vin şi timişoreni. E adevărat, şi timişoreni vin la noi la şcoală, nouă nu ne rămâne decât să ne bucurăm”, susține Victor Malac, primarul comunei Dumbrăviţa.

Sute de case moderne au fost înălţate, în ultimii ani, de oameni care lucrează în companii din Timişoara. Din 2000 şi până acum, populaţia a crescut de la 2.700, la 7.200 de locuitori.

Situația nu e roză în tot județul

În paralel cu localităţile care înfloresc în jurul mediului urban, există tot atâtea în care timpul pare că a încremenit. Oamenii s-au mutat la oraş, lăsând în urma lor case goale şi grădini abandonate. În comuna Bara sunt mai puţin de 400 de locuitori.

Există însă şi tineri care au prins rădăcini în locurile de care alţii au fugit. În satul Lăpuşnic, i-am găsit pe Maria şi Ion Dragomir. Veniţi aici în copilărie, cei doi au acum o gospodărie frumoasă, în care copiii lor pot creşte sănătoşi.

În sat nu există niciun magazin, aşa că, pentru cumpărături, oamenii trebuie să meargă la oraş. Și aici intervine o altă situație, extrem de supărătoare pentru cei care au ales viața la țară: starea proastă a drumurilor. La Uliuc și Unip, din cauza drumurilor proaste, locuitorii pierd mai mult de o oră pe cei patru kilometri până la șoseaua națională. Sătui de promisiunile autorităților, oamenii au recurs la un gest disperat: au blocat cu mașinile una dintre cele mai importante șosele din Timiș: cea care leagă Timișoara de Buziaș.